EXCLUSIV. Luptă aprigă între ANRE și asociațiile de prosumatori pentru drepturile obținute de prosumatori prin noua lege. Președintele APCE anunță posibila declanșare a unor procese

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În cazul pieței energiei, declanșarea procedurii de infringement se suprapune peste lupta pentru punerea în aplicare a Legii prosumatorului care afectează cel puțin 350.000 de gospodării. În prezent ANRE a pus în consultare publică a doua variantă a proiectului Normelor de aplicare a Legii 160/2026, a prosumatorului.

Interesant la acest act normativ este că ANRE propune un set de norme “întinse pe 87 de pagini la o lege de o pagină”, a declarat pentru aktual24.ro Dan Pîrșan, președintele și membrul fondator al APCE – Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România.

Superliga revine astăzi, 9 octombrie, cu două meciuri. Dinamo joacă la Sepsi, iar Corvinul primește vizita Voluntariului

De ce vin sute de mii de pelerini la racla Sfintei Cuvioase Parascheva? Povești impresionante din curtea Catedralei Mitropolitane din Iași

Drepturile câștigate de prosumatori

Mizele acestor Norme sunt drepturile pe care prosumatorii le-au primit prin noua lege. În primul rând, prevederea conform căreia pentru cei care au instalații de până la 27 de kW, pot achita și factura de gaz de la același loc de consum, dacă au același furnizor pentru energie electrică și gaz.

Pe lângă aceasta, în lege se prevede dreptul la partajarea energiei, ceea ce înseamnă că surplusul de energie al unui prosumator poate fi folosit pentru a acoperi o factură pentru o altă proprietate sau pentru alte persoane din zona în care se produce energia, cu plată sau fără.

În cazul acestor două prevederi furnizorii au convins ANRE să limiteze accesul prosumatorilor la cele două drepturi. Concret, furnizorii au argumentat că aplicarea simultană a celor două prevederi, achitarea facturilor de gaz cu surplus de curent și partajarea energiei ar provoca haos în sistemul informatic dacă, de exemplu unii prosumatori ar opta să-și achite facturile de gaz iarna și să aloce energie pentru alte proprietăți vara. Așa că au obținut blocarea opțiunii pentru un an, altfel spus cine optează pentru compensarea facturii de gaz, nu mai poate opta pentru partajarea energiei decât după un an, când renunță la plata facturii de gaz.

Plata lunară a energiei injectată în exces

În plus, în lege este stipulată plata lunară a surplusului de energie, în loc de actuala situație când furnizorii achită difernța de bani abia după doi ani de la injectarea energiei în sistem.

Interesant este că ANRE a fost pe punctul să dilueze această prevedere legală, dar a renunțat după ce a primit obiecțiile APCE.

“Asociația noastră a transmis 21 de pagini de obiecții la prima variantă de proiect de norme puse în dezbatere publică pe 20 septembrie. Dintre acestea, ANRE a luat în considerare doar 34% din obiecții pe care și le-a însușit total sau parțial. Un exemplu este că în respectivul proiect de Norme nu scria nicăieri despre plata lunară a energiei injectată în exces. Furnizorii erau lăsați să-și stabilească propriile reguli de decontare. Adică, dacă ei hotărau să deconteze la 8 luni distanță nimeni nu putea spune nimic. După obiecțiile noastre s-a revenit la prevederea legală“, a mai spus Dan Pîrșan.

“Oricum, noi i-am avertizat pe cei de la ANRE că normele nu pot elimina drepturi obținute prin lege. Dacă forma finală a normelor va conține astfel de lucruri, ne vom adresa Instanței de Contencios Administrativ și vom lăsa judecătorii să spună ce e legal și ce nu e“, a mai adăugat președintele APCE.

Etapele procedurii de infrigement

Revenind la etapele și consecințele procedurii de infringement, România are un termen de două luni pentru a adopta actele normative pentru a se conforma legislației comunitare.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, Comisia Europeană trece la următoarea fază, cea a avizului motivat, după care țara noastră mai are un răgaz de încă două luni pentru a se conforma înainte de a fi trimisă la Curte de Justiție a UE.

Fondurile europene pe care ricăm să le pierdem

În plus, riscă o amendă fixă minimă ca penalizare pentru perioada în care legislația a fost încălcată, care se calculează în milioane de euro, aplicată de CJUE. Suplimentar se achită o amendă aplicată pentru fiecare zi de întârziere care trece de la data hotărârii judecătorești și până când România adoptă integral regulile UE.

La toate acestea se adaugă suspendare unor fonduri europene precum cele din PNRR sau alte programe majore de finanțare, care pun presiune pe bugetul de stat.