Cătălin Urtoi, activist civic și specialist în infrastructură, spune că viitorul sistem ar urma să funcționeze ca un „metrou de suprafață”, cu porțiuni suspendate, dar și cu posibilitatea de a circula la nivelul solului sau prin tunel.
Proiectul propus pentru Iași nu presupune exclusiv construirea unei linii suspendate. Soluția analizată permite adaptarea traseului în funcție de particularitățile diferitelor zone ale orașului.
„E un metrou de suprafață. Va avea și posibilitatea de a merge la nivelul solului, dar și o secțiune prin tunel. Deci, e o variantă tehnică foarte avansată, mult mai avansată decât se știa până acum”, a declarat Cătălin Urtoi, pentru Aktual24.ro.
În prezent, proiectul se află la nivelul studiului de prefezabilitate. Potrivit lui Urtoi, acesta reprezintă primul document prin care este analizată posibilitatea realizării unei asemenea investiții.
„Studiul de prefezabilitate este primul document care atestă că proiectul este fezabil. El este obligatoriu pentru proiecte care au valoare minimă de o sută de milioane de lei”, a explicat specialistul în infrastructură.
Drumul până la apariția efectivă a monorailului va fi însă unul lung. După această etapă trebuie realizat studiul de fezabilitate, urmat de stabilirea traseelor și a costurilor finale, proiectare și, ulterior, execuție.
„Sunt patru etape care trebuie parcurse pentru a avea această investiție la Iași”, a precizat Cătălin Urtoi.
Una dintre cele mai importante etape din perioada următoare va fi reprezentată de consultările cu producători internaționali de sisteme monorail.
„Săptămâna viitoare, împreună cu colegii și proiectanții, ne întâlnim cu producători care fac astfel de sisteme în lume, japonezi, chinezi, indieni. Vrem să vedem ce soluții oferă ei în această etapă pentru orașul nostru. Pregătim detalii despre structura Iașului, le explicăm. Mergem să vedem ultimele noutăți”, a mai declarat Cătălin Urtoi.
Miza discuțiilor este identificarea unei tehnologii care să nu devină depășită până în momentul în care proiectul va ajunge efectiv la etapa de execuție.
„Suntem în 2026, e un proiect care se va întinde pe 8-10 ani. Când acest proiect va fi pus în execuție, tehnologia aleasă acum să fie fezabilă și atunci”, a mai spus acesta.
Cei implicați în proiect vor să înceapă și o campanie de informare a locuitorilor orașului. Cătălin Urtoi spune că există încă mulți ieșeni care nu știu exact ce presupune un sistem monorail, în condițiile în care această soluție de transport nu este foarte răspândită în Europa.
Ca exemplu a fost dat sistemul din Bologna, care asigură legătura dintre aeroport și gară și funcționează fără conductor.
După participarea la un târg internațional de tehnologie feroviară de la Berlin, echipa intenționează să meargă în cartierele Iașului pentru a le explica oamenilor cum funcționează un asemenea mijloc de transport și ce ar presupune implementarea lui în oraș.
„Ne-am propus ca atunci când ne întoarcem de la Berlin (…) să mergem prin cartiere și să le explicăm ieșenilor ce înseamnă un astfel de sistem monorail”, a spus Urtoi.
Proiectul este gestionat în acest moment de două echipe. Una este responsabilă de partea de proiectare și de realizarea studiului, în timp ce asociația din care face parte Cătălin Urtoi urmează să preia și să finanțeze studiul.
Dacă toate etapele vor fi parcurse, Iașul ar putea ajunge să aibă primul astfel de sistem de transport din România. Orizontul indicat în prezent pentru dezvoltarea proiectului este însă unul de 8-10 ani.