Există pioni ai Rusiei în structurile profunde ale statului? Consilierul președintelui Dan: ”Nu văd argumente că există o maşinărie infernală care asociază ocult şi deopotrivă strâns România la Federaţia Rusă”

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Nicușor Dan, Marius Lazurca, afirmă că din experienţa sa profesională nu a constatat existenţa unor persoane aflate în poziţii de conducere în aşa-numitul „deep state” din România care să fie loiale puterii de la Kremlin.

„Dacă aşez în balanţă toată experienţa mea profesională, mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine această ipoteză şi anume că, în adâncimile, în măruntaiele obscure, oculte ale statului român, există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă, o maşinărie infernală care asociază ocult şi deopotrivă strâns România la Federaţia Rusă”, a declarat Lazurca.

El a făcut aceste afirmaţii într-un dialog cu jurnalistul Lucian Mîndruță, fiind întrebat unde se află România în raport cu Rusia, în condiţiile în care unii politicieni, inclusiv persoane cu funcţii în „establishmentul profund” de la Bucureşti, exprimă idei considerate favorabile Federaţiei Ruse.

Directorul general al McDonald’s dă vina pe educația primită de la mama sa pentru mușcătura stângace dintr-un burger, care l-a transformat în ținta ironiilor online. Și a mușcat din nou la fel

Cel mai ”credibil” sondaj: Orban pierde alegerile la diferență mare față de Magyar. Liderul opoziției: ”Suntem la porțile unei victorii cu două treimi”

Percepţia românilor despre Rusia

Consilierul prezidenţial a arătat că, deşi există persoane în România care simpatizează cu ideile promovate de puterea de la Moscova, contextul general al societăţii româneşti face dificilă apariţia unui mecanism instituţional de influenţă pro-rusă.

„Există în adâncul naţiunii române o neîncredere faţă de Rusia generică care face imposibilă sau, în orice caz, foarte dificilă, naşterea acestui monstru ocult care ar fi în legătură cu fenomene mai vizibile de pe scena politică”, a afirmat Lazurca.

Acesta a subliniat că majoritatea românilor continuă să susţină orientarea euro-atlantică a ţării.

„Eu personal nu văd atât de negru situaţia. Nu pretind că viziunea mea este clară şi exactă. Îmi menţin, totuşi, această rezervă care, în această speţă, pleacă de la următoarea observaţie: întrebaţi pe şleau, românii rămân pro-europeni, pro-americani. Pe acest fond statistic, confirmat de măsurătorile sociologice, apar totuşi partide care par să contrazică această preferinţă solidă a românilor. Cred că explicaţia ar trebui să fie ceva mai sofisticată”, a adăugat el.

Parteneriatul strategic România–Ucraina

Marius Lazurca a vorbit şi despre declaraţia privind parteneriatul strategic dintre România şi Ucraina, semnată la Bucureşti de preşedinţii celor două ţări, Nicușor Dan şi Volodimir Zelenski.

Potrivit consilierului prezidenţial, documentul marchează nu doar consolidarea cooperării dintre cele două state, ci şi depăşirea unei perioade de neîncredere.

„Discutăm despre formalizarea noului nostru nivel de ambiţie de mai multă vreme. Această declaraţie privind stabilirea unui parteneriat strategic între România şi Ucraina este, pe de o parte, bilanţul lucrurilor bune pe care le-am făcut. Documentele semnate, mai cu seamă, printre rânduri, aluziv, indirect, semnalizează şi această perioadă de neîncredere pe care am depăşit-o prin voinţă comună şi, cred, fără întoarcere”, a declarat Lazurca, după vizita la Bucureşti a preşedintelui ucrainean.

El a caracterizat declaraţia drept „un document aspiraţional”.

„Este un document aspiraţional care îşi propune să alimenteze cu o nouă ambiţie, cu o nouă viziune, cu noi resurse de creativitate politică şi nu numai o relaţie care poate mai mult. Mesajul este că ţările noastre au crescut suficient încât să ne putem permite să facem mai mult împreună”, a spus consilierul prezidenţial.

Ajutorul pentru Ucraina, o investiţie în securitatea României

Lazurca a respins ideea potrivit căreia sprijinul acordat de România Ucrainei ar reprezenta doar o cheltuială.

„Ceea ce România face, ca orice alt stat, împreună cu vecinii săi este o investiţie în propria siguranţă, în propria posteritate şi în perspective mai bune pentru propriul viitor”, a declarat el.

Consilierul prezidenţial a arătat că sumele vehiculate public privind sprijinul acordat Ucrainei nu schimbă esenţa discuţiei.

„Ceea ce pare să fie o cheltuială, în raport cu Ucraina, este, de fapt, o investiţie. O parte din cifre au fost recent făcute publice în urma unei interpelări parlamentare adresate Ministerului Finanţelor, este vorba de circa 8 miliarde de lei. Felul în care s-a făcut calculul şi felul în care s-a ajuns la această cifră îmi scapă. După părerea mea, este irelevant felul în care România a decis să investească resurse financiare şi nu numai în relaţia cu Ucraina”, a afirmat Lazurca.

El a adăugat că sprijinul acordat Kievului a contribuit la menţinerea securităţii României.

„Ceea ce este relevant este că România continuă să fie în siguranţă în raport cu agresiunea rusă care, dacă Ucraina ar fi căzut, şi poate că, în lipsa efortului colectiv de a o asista, Ucraina ar fi căzut, dacă Ucraina ar fi căzut cred că am fi regretat că nu am făcut mai mult pentru a o asista. Fără îndoială ne-ar fi costat mai mult”, a mai declarat Marius Lazurca.