În opinia acestuia, prelungirea instabilității politice și deteriorarea indicatorilor economici sporesc riscul unei decizii negative din partea agențiilor internaționale de rating.
Potrivit economistului, toate marile agenții de rating au atribuit României o perspectivă negativă, ceea ce indică posibilitatea unei retrogradări în perioada următoare.
„Există astăzi riscul să ajungem pe ultima treaptă, junk e sub noi, iar agențiile de rating toate ne-au zis că perspectiva e negativă. Mersul către junk va fi lovitura fatală dată României”, a declarat Cristian Păun într-un interviu acordat cotidianului Adevărul.
Categoria „junk” este rezervată economiilor considerate cu risc ridicat pentru investitori. O asemenea clasificare ar determina, de regulă, creșterea costurilor de împrumut pentru stat, reducerea interesului investitorilor și dificultăți suplimentare în atragerea capitalului extern.
Profesorul de economie avertizează că o astfel de evoluție ar afecta credibilitatea României pe piețele financiare internaționale și ar complica finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice.
„Dacă noi intrăm în junk, nu știu cine ne va reface lichiditatea. În momentul în care intri în junk, prima reacție normală ar fi să ne aducem FMI aici lângă noi și să îl punem «prim-ministru», pentru că altfel nu am avea credibilitate”, a afirmat acesta.
Avertismentul economistului vine în contextul unor date publicate de Banca Națională a României, care indică deteriorarea unor indicatori economici.
Potrivit BNR, datoria externă totală a României a crescut cu peste un miliard de euro în primele patru luni ale anului, ajungând la 229,55 miliarde de euro la sfârșitul lunii aprilie.
Datoria externă pe termen lung reprezintă aproape 80% din total și a continuat să crească față de nivelul înregistrat la finalul anului trecut.
În același timp, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut semnificativ comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În primele patru luni din 2026, acestea au însumat 1,529 miliarde de euro, față de 2,232 miliarde de euro în intervalul similar din 2025.