Expert american: Prabusirea Federatiei Ruse reprezinta sfarsitul definitiv al URSS. Cum ar trebui sa se pregateasca America si de ce Moscova nu va renunta niciodata la planurile sale imperialiste pentru Europa de Est
Victoria Ucrainei creeaza o realitate geopolitica pe care nicio generatie nu a mai vazut-o, spune Luke Coffey, expert in politica internationala si politici de securitate la Institutul Hudson (SUA), citat de publicatia ucraineana Glavcom.
Caderea Zidului Berlinului in 1989 si demisia lui Mihail Gorbaciov din functia de presedinte al Uniunii Sovietice in 1991 au marcat inceputul prabusirii URSS, dar nu si prabusirea in sine. Daca URSS a incetat sa mai existe din punct de vedere legal dupa 1991, dezintegrarea efectiva continua si astazi. Doua razboaie cecene, invazia Rusiei in Georgia in 2008, anexarea Crimeii de catre Rusia in 2014, incaierarile de frontiera dintre Kargahstan si Tadjikistan si al doilea razboi dintre Armenia si Azerbaidjan in 2020 sunt doar cateva exemple ale modului in care Uniunea Sovietica continua sa se destrame, apreciaza Luke Coffey.
Cu toate acestea, istoricii viitorului vor descrie probabil invazia Rusiei in Ucraina in februarie 2022 ca fiind cea mai semnificativa, daca nu chiar ultima etapa a prabusirii Uniunii Sovietice. Nu se stie cand se va incheia razboiul din Ucraina, dar cel mai probabil va insemna prabusirea Federatiei Ruse ca succesor legal al Uniunii Sovietice.
Granitele Federatiei Ruse vor arata probabil diferit pe harta lumii peste 10-20 de ani. Pe masura ce are loc prabusirea definitiva a Uniunii Sovietice si Federatia Rusa se confrunta cu posibilitatea dizolvarii, factorii de decizie politica din Occident trebuie sa inceapa sa planifice o noua realitate geopolitica pe arena eurasiatica.
Scopul acestei note analitice nu este de a solicita schimbarea regimului din Rusia – aceasta este treaba rusilor, arta expertul. De asemenea, nu urmareste sa prezica modul in care se va schimba regiunea eurasiatica dupa prabusirea definitiva a Uniunii Sovietice si colapsul Federatiei Ruse. In schimb, stabileste obiective realiste pentru factorii de decizie occidentali, subliniaza ipotezele pe care se bazeaza aceste obiective si evidentiaza intrebarile pe care factorii de decizie trebuie sa si le puna acum pentru a se pregati mai bine pentru viitor, precizeaza Luke Coffey.
Scopuri
Dupa prabusirea Federatiei Ruse, Statele Unite ar trebui sa urmareasca o serie de obiective realizabile.
In opinia expertului Luke Coffey, SUA vor trebui sa devina realiste in ceea ce priveste perspectivele democratice si de piata libera ale Rusiei. Anii ’90 au aratat ca schimbarile geopolitice (cum ar fi prabusirea legala a Uniunii Sovietice) nu au transformat automat societatea rusa asa cum multi sperau. SUA si partenerii sai ar trebui sa invete lectiile anilor ’90 si sa nu iroseasca resursele incercand sa transforme societatea, economia sau guvernul rus intr-o democratie de tip occidental. Incercarile au esuat in anii ’90 si este probabil sa esueze din nou. In schimb, politicienii trebuie sa recunoasca cu umilinta limitarile influentei occidentale pentru a crea o Rusie democratizata.
Revolutia, rebeliunea si razboiul civil – atat la nivel national, cat si regional – pot aparea dupa prabusirea Federatiei Ruse. Descurajarea oricaror lupte interne in interiorul granitelor actuale ale Rusiei recunoscute la nivel international trebuie sa fie o prioritate de top pentru SUA si parteneri.
Trebuie urmarite stocurile rusesti de arme de distrugere in masa. Rusia are aproape 6.000 de focoase nucleare, iar tara este cunoscuta ca avand un program extins de productie de arme chimice si biologice. Contabilizarea acestor arme ar fi in interesul comunitatii internationale.
Raspandirea stabilitatii la periferia Europei prin extinderea integrarii euro-atlantice si aprofundarea relatiilor bilaterale. Integrarea euro-atlantica a fost unul dintre cei mai mari factori de stabilitate in Europa incepand cu 1949. Cand Federatia Rusa se va prabusi, NATO si Uniunea Europeana trebuie sa profite de slabiciunea Moscovei si sa extinda cercul tarilor candidate. Planificarea in acest sens ar trebui sa inceapa acum. Acolo unde aderarea la NATO sau la UE este nepractica, SUA ar trebui sa incerce sa consolideze relatiile bilaterale sau multilaterale.
Dupa sfarsitul Razboiului Rece, multi politicieni au sperat la un asa-numit „dividend al pacii” in Europa. Pe baza acestei sperante, mai multe administratii au redus cheltuielile militare si au slabit pozitiile trupelor americane in Europa. Dar dividendele pacii nu au adus niciodata rezultate, iar Statele Unite si aliatii lor au fost nepregatite pentru agresiunea rusa. America nu trebuie sa faca aceeasi greseala acum. Unii ar sustine ca sfarsitul Federatiei Ruse ar elimina orice nevoie de o prezenta militara americana in Europa. Dar nimeni nu stie cum va fi Rusia dupa Putin. Asadar, SUA si partenerii trebuie sa ia masuri pentru a descuraja sau invinge Rusia in viitor.
Daca este posibil, aduceti-i pe rusi in fata justitiei pentru atrocitatile comise in Ucraina, recomanda expertul. Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a facut o propunere interesanta, care a fost sustinuta de diferite organisme parlamentare occidentale, privind crearea unui tribunal special pentru a-i pedepsi pe cei care au comis agresiuni impotriva Ucrainei. Tribunalul ii va trage la raspundere pe cei mai importanti lideri politici si militari ai Rusiei pentru crima de agresiune impotriva Ucrainei. Chiar daca posibilitatea de a condamna liderii politici si militari rusi este incerta, comunitatea internationala ar trebui sa incerce totusi. Situatia haotica din interiorul Rusiei ar putea crea oportunitati pentru comunitatea internationala de a-i aduce pe acesti faptasi in fata justitiei, mai spune Luke Coffey.
Ipoteza
Desi nimeni nu poate prezice cum va fi Rusia dupa Putin, se poate totusi presupune ceva, crede Coffey.
Rusia va continua sa se fragmenteze. Prabusirea Federatiei Ruse, de facto sau de jure, poate diviza Rusia din punct de vedere geopolitic. Aceasta noua fragmentare nu va fi, cel mai probabil, la fel de „curata” ca simpla aparitie a 15 noi state dupa dizolvarea legala a URSS in 1991. Politicienii ar trebui sa porneasca de la premisa ca fragmentarea ulterioara a Rusiei va fi mai asemanatoare cu Cecenia din 1994 (conflict violent) decat, de exemplu, cu Estonia din 1991 (pasnica si calma).
In unele regiuni rusesti, va exista un numar semnificativ de someri veterani de razboi. Un numar mare de soldati rusi care lupta in prezent in Ucraina provine doar din cateva regiuni ale Federatiei Ruse. Mii de tineri din minoritatile etnice vor dobandi experienta de lupta in Ucraina si se vor intoarce in regiunile lor de origine cu un viitor economic sau social redus. In acelasi timp, unele dintre aceste regiuni au fost predispuse in trecut la miscari de independenta.
China si Turcia vor incerca sa umple vidul de putere din Eurasia. Cele doua tari vor concura pentru influenta in Asia Centrala si in Caucaz, unde Moscova a avut in mod traditional o mare influenta. Concurenta ar putea aparea, de asemenea, in Orientul Indepartat rusesc.
Atunci cand Federatia Rusa se va prabusi, numarul armatelor private, cum ar fi PMC Wagner, sau al grupurilor armate subnationale (cum ar fi Regimentul special motorizat cecen 141, numit in mod obisnuit „Kadirovtsi”) ar putea creste pe teritoriul sau. Aceste grupuri si liderii lor vor deveni mediatori importanti in Rusia post-Putin, populata de zeci de mii de veterani ai razboiului din Ucraina.
Succesorul lui Putin nu se va deosebi de Putin insusi. Oricine il va inlocui va fi la fel de nationalist si autoritarist. Politicienii occidentali ar trebui sa inceteze sa mai spere la un lider rus „moderat” care doreste pace cu vecinii sai si reforme acasa.
Rusia se va intoarce. Oricat de zdrobitoare ar fi infrangerea Rusiei in Ucraina si oricat de degradate ar fi economia si armata rusa ca urmare a acesteia, Moscova nu va renunta niciodata la planurile sale imperialiste pentru Europa de Est. Chiar daca va avea nevoie de decenii pentru a se reinarma si reconstrui, Moscova va ramane o amenintare pentru vecinii sai. SUA si NATO trebuie sa-si bazeze strategiile pe aceasta ipoteza.
Sapte intrebari pe care politicienii ar trebui sa si le puna acum
Nimeni nu le poate oferi politicienilor recomandari concrete cu privire la modul in care ar trebui sa abordeze Rusia post-Putin. Cu toate acestea, exista sapte intrebari pe care ar trebui sa si le puna acum, avand in vedere obiectivele si ipotezele de mai sus, pentru a se pregati mai bine pentru eventuala prabusire a Uniunii Sovietice si pentru prabusirea Federatiei Ruse, sustine expertul american.
1. Ce ar trebui sa faca Statele Unite pentru a coordona un raspuns international la apelurile la independenta si autodeterminare care se vor auzi probabil in regiunile Rusiei? Federatia Rusa este formata din 83 de subiecti ai federatiei. Unele dintre aceste entitati au deja miscari pentru independenta. Dupa prabusirea Federatiei Ruse, politicienii ar trebui sa se astepte ca unele dintre aceste entitati federale sa isi declare independenta. Statele Unite trebuie sa colaboreze cu partenerii sai pentru a coordona un raspuns la aceste apeluri la autodeterminare intr-un mod compatibil cu interesele SUA si cu dreptul international.
2. Cum pot SUA si partenerii sai sa impiedice conflictul armat intern sa se extinda dincolo de granitele Rusiei dupa prabusirea Federatiei Ruse? Dezintegrarea Rusiei va duce, cel mai probabil, la conflicte interne. Este in interesul Americii ca ostilitatile si conflictele sa ramana in interiorul granitelor actuale ale Federatiei Ruse si sa nu afecteze tarile vecine. In consecinta, SUA si partenerii vor trebui sa consolideze cooperarea bilaterala in intreaga Eurasie pentru a imbunatati capacitatile militare si a consolida frontierele.
3. Cum pot SUA si partenerii sai sa coordoneze un raspuns international pentru a se proteja impotriva arsenalului nuclear al Rusiei? Miile de arme nucleare ale Federatiei Ruse, precum si programele sale de arme chimice si biologice, reprezinta o amenintare la adresa stabilitatii globale. Aceasta problema ar trebui sa provoace o preocupare comuna a comunitatii internationale. America trebuie sa se gandeasca acum la eforturile pe care le va depune pentru a rezolva aceasta problema. Pentru inceput, SUA trebuie sa investeasca mai mult in imbunatatirea capacitatii de a detecta astfel de arme la punctele de trecere a frontierei.
4. Ar trebui ca NATO si UE sa profite de slabiciunea Moscovei si sa insiste asupra extinderii numarului de tari candidate? In Europa, exista mai multe tari care aspira sa adere fie la Uniunea Europeana, fie la NATO, fie la ambele. Pentru tari precum Georgia si Ucraina, principalul obstacol a fost presiunea si agresiunea armata din partea Rusiei. In cazul in care Federatia Rusa se dezintegreaza, UE si NATO ar trebui sa ia in considerare accelerarea procesului de aderare pentru fiecare tara in parte.
5. Cum pot SUA si partenerii sa coordoneze ajutorul economic acordat Ucrainei si ajutorul pentru reconstructia regiunilor eliberate de sub ocupatia rusa? Prabusirea Federatiei Ruse va duce probabil la apeluri la independenta in anumite regiuni din Rusia, dar, de asemenea, pe langa teritoriile ucrainene, vor fi eliberate si teritoriile ocupate de Rusia din Moldova si Georgia. Washingtonul va avea o oportunitate unica de a ajuta acesti parteneri ai SUA sa isi restabileasca integritatea teritoriala in cadrul granitelor recunoscute la nivel international. Cu cat mai repede si mai eficient se va face acest lucru, cu atat mai stabila va fi situatia.
6. Ce ar trebui sa faca Statele Unite pentru a coordona un raspuns international sau regional la disputele de frontiera existente intre Federatia Rusa si unii dintre vecinii sai? Printre acestea se numara insulele disputate Ukatny, Zhostky si Maly Zhemchuzhny din Marea Caspica, granita de facto dintre Estonia si Rusia, statutul teritoriilor nordice si, eventual, problema Kareliana. Pentru tarile occidentale, aceasta poate parea o problema minora. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste zone mici poate deveni o problema regionala, care, la randul ei, poate duce la consecinte globale.
7. Ce pot face SUA si partenerii sai pentru a reduce influenta Rusiei in alte parti ale lumii – cum ar fi Siria, Libia si tarile din Africa (subsahariana)? Din cauza invaziei rusesti in Ucraina, influenta Moscovei in anumite parti ale lumii a scazut deja. Daca Rusia se prabuseste, acest lucru va afecta si statele partenere ale Kremlinului si puterile proxy din Orientul Mijlociu si Africa. SUA ar trebui sa inceapa sa lucreze acum cu partenerii sai pentru a dezvolta o strategie de consolidare a influentei Occidentului in regiunile in care influenta Federatiei Ruse este in scadere.
Concluzii
Invazia Rusiei in Ucraina in februarie 2022 a schimbat situatia de securitate in regiunea Atlanticului de Nord si a creat o configuratie nemaiintalnita de la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Teritoriul eurasiatic nu va resimti pe deplin consecintele invaziei Federatiei Ruse decat peste multi ani – mai ales in conditiile victoriei Ucrainei. Politicienii ar trebui sa inceapa sa se pregateasca in consecinta.
Succesul Ucrainei pe campul de lupta ar putea crea o noua realitate geopolitica asa cum nu a mai vazut nicio generatie. Politicienii ar trebui sa invete lectiile anilor 1990, cand liderii occidentali au sperat naiv ca in Rusia vor avea parte de o guvernare democratica si de reforme economice. Comportamentul Moscovei pe scena mondiala din 1991 incoace a aratat ca este putin probabil ca Rusia sa devina un actor global responsabil in viitorul apropiat. In loc sa ne concentram asupra lucrurilor de neatins, trebuie sa urmarim politici pragmatice care sa promoveze interesele nationale ale SUA, mai spune expertul.
