Scenariile elaborate de climatologi în anul 2010 presupuneau că cea mai gravă variantă posibilă ar fi o creștere de aproximativ 4,5°C peste nivelurile preindustriale până la finalul secolului. În prezent, însă, acest scenariu nu mai este considerat probabil.
Noul scenariu cu emisii ridicate estimează o încălzire de aproximativ 3,5°C până în anul 2100. Căile actualizate au fost dezvoltate de Proiectul de Intercomparare a Modelelor de Scenarii (ScenarioMIP), un comitet director internațional format din 20 de experți științifici.
Cadrul elaborat de aceștia stabilește regulile fundamentale după care supercomputerele vor modela clima Pământului în următorii ani. De asemenea, proiecțiile vor reprezenta, cel mai probabil, baza următoarei evaluări majore realizate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU și vor influența politicile climatice globale din perioada următoare.
O actualizare a scenariilor științifice utilizate pentru a prezice viitorul climatic al Pământului arată că intervalul posibilităților s-a restrâns considerabil, iar cel mai apocaliptic scenariu este exclus pe fondul dezvoltării accelerate a energiei regenerabile.
Detlef van Vuuren, cercetător principal în cadrul Agenției Olandeze de Evaluare a Mediului și autor principal al studiului privind scenariile actualizate, a declarat că energia regenerabilă mai ieftină și măsurile adoptate de state pentru combaterea schimbărilor climatice, în ultimul deceniu, au contribuit la reducerea curbei emisiilor.
Roger Pielke, blogger specializat în probleme climatice, a atras atenția asupra articolului și a susținut că informațiile au fost prea puțin mediatizate în afara Olandei, țara în care își desfășoară activitatea van Vuuren.
Cu toate acestea, cercetătorul olandez a avertizat că reducerea estimărilor nu reprezintă „un motiv de sărbătoare”.
„Acea valoare [de 3,5°C] ar rămâne, totuși, un scenariu extrem de pesimist, cu impact climatic considerabil. În același timp, da, este, într-o oarecare măsură, o veste bună faptul că există semne că energiile regenerabile devin mai ieftine, ceea ce are un impact asupra proiecțiilor noastre”, a declarat Detlef van Vuuren.
Specialistul a explicat și faptul că există, în continuare, incertitudini legate de sensibilitatea climei Pământului la creșterea cantității de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă. Din acest motiv, chiar și în cadrul unei traiectorii de emisii ceva mai reduse, încălzirea globală ar putea depăși pragul de 4°C.
Van Vuuren a precizat că scenariul cu emisii ridicate, elaborat în 2010, a fost gândit încă de la început drept un „scenariu cu probabilitate redusă, dar cu impact ridicat” și nu ca o simplă „estimare optimistă”.
El a apărat utilitatea acestui model climatic, argumentând că astfel de proiecții sunt esențiale pentru gestionarea riscurilor. Cercetătorul a oferit drept exemplu situațiile în care guvernele construiesc infrastructură critică, precum sisteme de protecție împotriva inundațiilor, fiind obligate să ia în calcul inclusiv efectele unor scenarii climatice extreme.
Noul studiu realizat de echipa sa arată, însă, că nici scenariile optimiste privind limitarea încălzirii globale nu mai sunt considerate plauzibile.
Potrivit lui van Vuuren, perspectiva atingerii obiectivului Acordului de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale la 1,5°C, fără depășirea temporară a acestui prag și fără măsuri ulterioare de reducere a temperaturilor prin plantarea masivă de copaci, este acum „inaccesibilă”.
Problema, spune cercetătorul, este că lumea a urmat, în mare parte, o traiectorie moderată a emisiilor, în loc să adopte reduceri drastice și imediate.
În aceste condiții, noul scenariu de emisii „foarte scăzute” recunoaște faptul că limita de 1,5°C va fi depășită inevitabil, temperaturile globale urmând să ajungă, posibil, la 1,7°C sau chiar 2°C, înainte de a începe, ulterior, să scadă treptat.