Extinderea UE intră într-o nouă zonă de tensiune după avertismentul Spaniei. Madridul cere ca limbile catalană, bască și galiciană să obțină statut de limbi oficiale în UE

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a-și menține guvernul și încearcă de mai mult timp să obțină o recunoaștere mai amplă a acestor limbi la nivel european. Subiectul revine acum pe agenda politică în contextul în care Spania se apropie de alegerile din 2027, scrutin la care Sánchez a declarat că intenționează să candideze pentru un nou mandat.

Pentru ca limbile catalană, bască și galiciană să devină oficiale în Uniunea Europeană este nevoie de sprijinul unanim al statelor membre. Până acum, acest consens nu a fost obținut, iar țări precum Germania, Finlanda și Italia s-au numărat printre cele care și-au exprimat opoziția.

SURSE PSD nu vrea să facă parte din Guvernul Luca Niculescu. Reacția dură a lui Grindeanu

Fox News o angajează pe fosta purtătoare de cuvânt al lui Donald Trump pe poziția de comentator

Fernando Sampedro, secretarul de stat spaniol pentru Uniunea Europeană, a semnalat joi lansarea unei noi inițiative diplomatice și a legat solicitările Madridului privind limbile regionale de procesul de extindere a blocului comunitar.

„Extinderea va însemna că vom avea mai multe limbi oficiale în Uniunea Europeană, dar înainte de acest lucru sperăm ca așteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”, le-a declarat oficialul jurnaliștilor, în timpul unei reuniuni ministeriale desfășurate în Irlanda.

Muntenegru este considerat principalul favorit pentru următoarea extindere a Uniunii Europene, după ce a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate statele candidate în ceea ce privește reformele solicitate de Bruxelles.

Muntenegru ar putea fi afectat de poziția Spaniei

Sampedro a afirmat că Spania se numără printre cei mai puternici susținători ai procesului de extindere, dar a amintit că țara sa este membră a Uniunii Europene de 40 de ani, iar limbile bască, galiciană și catalană sunt deja recunoscute drept limbi oficiale la nivel național.

Madridul intenționează să promoveze oficial această solicitare la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, programată pentru 22 septembrie.

„Continuăm să discutăm sistematic această problemă cu statele membre, la toate nivelurile”, a declarat Sampedro.

Întrebat dacă poziția Spaniei înseamnă că acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, ar putea deveni condiționată de sprijinirea solicitării privind limba catalană, oficialul spaniol nu a negat această posibilitate.

„Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Presiuni politice tot mai mari asupra lui Pedro Sánchez

Spania a încercat ultima dată să obțină sprijin pentru această inițiativă la Bruxelles în iulie 2025, însă fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez și partidul separatist catalan de dreapta Junts, alături de alte formațiuni regionale basce și galiciene, pentru a asigura realegerea premierului în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relațiile cu Partidul Socialist aflat la guvernare, acuzând nerespectarea unor promisiuni politice. Alți aliați, printre care Partidul Naționalist Basc, s-au distanțat între timp de executiv pe fondul scandalurilor de corupție care au afectat guvernul.

Pentru Sánchez, care se confruntă cu o presiune politică tot mai mare, relansarea acestei inițiative ar putea reprezenta și o încercare de a-și consolida sprijinul parlamentar. Gestionarea crizei migrației din Ceuta i-a afectat puternic poziția politică, iar obținerea statutului oficial european pentru limbile regionale ar putea deveni un instrument important pentru menținerea fragilei sale majorități.