Extremistii AUR au ajuns in Financial Times: „Romania a constituit vreme de ani o exceptie in Europa Centrala si de Est fiindca nu avea un partid de extrema dreapta proeminent”
Alegerile generale din Romania de pe 6 decembrie ar fi trebuit sa fie cel mai anost scrutin din ultimele decenii. In schimb, un partid de extrema dreapta, ivit aparent de nicaieri, a obtinut 9% din voturi, scrie The Financial Times, citata de Rador.
Alianta pentru Unirea Romanilor (AUR), formatiune ultranationalista infiintata acum un an, a exploatat frustrarile generate de masurile anti-pandemie, a fost sustinuta de Biserica Ortodoxa Romana (BOR), a avut o strategie eficienta pe retelele sociale si a fost dispusa sa discute chestiuni tabu, devenind astfel pe neasteptate al patrulea cel mai mare partid din parlament.
Romania a constituit vreme de ani o exceptie in Europa Centrala si de Est fiindca nu avea un partid de extrema dreapta proeminent, desi unele dintre partidele ei consacrate au mai flirtat cu iliberalismul. Acum, partidul populist AUR va intra in ambele camere ale parlamentului.
„A inceput o revolutie conservatoare”, a declarat cofondatorul AUR Claudiu Tarziu la scurt timp dupa vot.
Prezenta la vot a fost de 30%, cea mai scazuta de dupa colapsul comunismului in 1989. Acest minim istoric „arata ca partidele au incetat sa mai fie reprezentative”, a declarat Oana Popescu de la Global Focus, un grup de reflectie care a examinat succesul extremei drepte romanesti.
AUR a fost infiintat pe 1 decembrie 2019, „ziua marii uniri” in Romania, in orasul de rezonanta istorica Alba Iulia. Orasul a fost ales pentru ca acolo a avut loc proclamarea unirii Romaniei cu Transilvania, anterior parte a Ungariei, in urma primului razboi mondial. AUR militeaza pentru unirea tuturor teritoriilor in care locuiesc romani, in special statul vecin Moldova.
Dl Tarziu s-a numarat printre organizatorii unui referendum constitutional din 2018 pentru interzicerea casatoriei homosexuale. Referendumul a esuat din cauza prezentei reduse la vot, insa coalitia eterogena de conservatori pe care el a atras-o a contribuit la nasterea noii forte politice, a declarat Laura Stefan de la grupul de reflectie Expert Forum din Bucuresti.
Referendumul a fost puternic sustinut si de BOR, care joaca un rol insemnat in societatea tarii. Noul partid s-a folosit in campania electorala de legaturile pe care deja le avea cu BOR. Liderii bisericii au promovat partidul gazduind discutii cu membri AUR la canalele sale TV cu audienta mare.
Un moment important al campaniei a fost acela in care guvernul a interzis o intrunire publica in onoarea sfantului Andrei, unul dintre cei mai importanti sfinti ai Romaniei, din cauza pandemiei. Un cleric conservator din orasul costal Constanta a anuntat ca sarbatoarea va avea totusi loc, in vreme ce politia nu a intervenit, ci doar a asistat la eveniment.
„Rolul bisericii in societate a fost foarte mult discutat pe retelele sociale. A fost un subiect de foarte mare interes”, a declarat dna Popescu. „Totusi, nici unul dintre partidele consacrate nu a indraznit sa se atinga fatis de aceasta discutie”, din cauza rolului influent pe care-l are biserica in societate, ceea ce face din ea un subiect tabu pentru politicienii de centru.
AUR a exploatat totodata si inegalitatea economica, mai cu seama in felul in care este ea perceputa de diaspora romaneasca din Europa de Vest.
„Multe voturi au venit de la romani care fac munci grele in strainatate, cum ar fi in agricultura si constructii”, a declarat dna Stefan. „Ei se simt exclusi. Si daca le poate promite cineva viata pe care n-o au, e usor sa sa te folosesti de nationalism pentru a le spune oamenilor ca sunt minunati si provin dintr-o tara minunata.”
Partidul a organizat proteste impotriva efectelor economice ale masurilor anti-pandemie. A infierat totodata si influentele „companii straine care isi scot profiturile din Romania”. Intr-un mesaj care a prins la proprietarii de mici firme, liderii AUR au facut campanie impotriva inchiderii pietelor pentru micii fermieri locali, in timp ce marilor lanturi de supermarketuri cu patroni straini li se permitea sa functioneze in continuare.
Numai 3% din intreg electoratul a votat cu AUR la alegeri, dar partidul tot poate fi un ghimpe in coasta urmatorului guvern, care va fi probabil unul de coalitie, condus de actualul ministru al finantelor Florin Citu, de la Partidul National Liberal (PNL).
Dl Citu e un economist care a studiat in SUA si a fost angajat al Bancii Europene de Investitii si al bancii centrale a Noii Zeelande. Fostul premier Ludovic Orban, care in sondaje avea un avans convingator, a demisionat saptamana trecuta dupa ce PNL iesise pe locul doi, surclasat de social-democratii de stanga, un partid asaltat ani de zile de scandaluri de coruptie.
Noul guvern va avea de furca cu o economie grav afectata de pandemie si cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB. Rating-ul de credit e doar cu o gradatie deasupra celei de „junk” [„gunoi”].
El va trebuie de asemenea sa amelioreze nivelul scazut al increderii publice in institutii. Dna Popescu a subliniat ca doar 11% din alegatori au incredere in parlament si numai 28% in presedinte, conform sondajelor. BOR, pe de alta parte, e una dintre institutiile care se bucura de cea mai mare incredere, cu 55%.
Dna Popescu a afirmat ca desi euroscepticismul nu a jucat pana acum un rol relevant in discursul politic din Romania, problemele economice pot duce la nemultumiri tot mai mari in privinta apartenentei la UE.
„Daca exista un pericol de decuplare de la valorile europene, el exista nu din cauza ca oamenii ar fi impotriva acelor valori, ci din cauza subdezvoltarii cronice”, a declarat ea.
