Fără precedent în ultimii 36 de ani. Orban a refuzat să vină în Parlament la jurământul noului premier, Peter Magyar

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Nici miniştrii cabinetului demisionar nu au ocupat locurile rezervate Guvernului şi nu au mers în Parlament.

Absenţa lui Viktor Orban şi a membrilor fostului său executiv de la evenimentul solemn este fără precedent în cei 36 de ani scurşi de la schimbarea de regim din Ungaria. Până acum, la fiecare alternanţă la putere, membrii guvernului care pleca au participat la şedinţa de constituire, în frunte cu premierul demisionar, care a susţinut şi un discurs.

Orban rupe tradiţia predării simbolice a puterii

După 1990, premierii care au pierdut puterea au fost prezenţi la şedinţele de constituire ale noului Parlament şi au transmis mesaje către noua majoritate.

Poliția a fost avertizată de mai mult timp în legărură cu adresele vizate în revoltele din Belfast

Autoritățile americane investighează o inscripție de mari dimensiuni cu „8647” pe terenurile National Mall din Washington

În 1990, miniştrii ultimului guvern al regimului socialist şi ai perioadei de tranziţie au fost prezenţi în Parlament, în frunte cu Németh Miklós. În 1994, Boross Péter a urat succes guvernului condus de Horn Gyula, iar în 1998 Horn Gyula i-a promis lui Viktor Orban o tranziţie fără probleme.

În 2002, după prima înfrângere electorală majoră, Viktor Orban a fost prezent în Parlament şi l-a felicitat pe Medgyessy Péter. În 2010, Bajnai Gordon a urat guvernului Orban succes şi muncă responsabilă.

După 2010, tradiţia a fost mai puţin vizibilă, deoarece Fidesz şi Viktor Orban au rămas la putere după alegerile succesive, iar liderul Fidesz şi-a transferat practic puterea executivă de la un mandat la altul.

Legea nu impune prezenţa premierului demisionar, dar protocolul a fost respectat până acum

Potrivit Constituţiei Ungariei, mandatul prim-ministrului încetează odată cu constituirea noului Parlament, iar încetarea mandatului premierului atrage şi încetarea mandatului Guvernului.

Procedura şedinţei de constituire este reglementată prin lege. În cadrul acesteia, deputaţii depun jurământul, se formează grupurile parlamentare şi comisiile, iar Parlamentul îşi alege noul preşedinte, vicepreşedinţii şi secretarii. În mod tradiţional, ia cuvântul şi preşedintele republicii, iar Parlamentul adoptă rapoartele Comisiei Electorale Naţionale şi ale Biroului Electoral Naţional.

Legea nu prevede obligativitatea prezenţei premierului demisionar şi a membrilor guvernului său, însă protocolul parlamentar de după 1990 a urmat constant această regulă nescrisă.

În cazul în care premierul sau miniştrii demisionari au obţinut mandate în noul Parlament, asupra lor se aplică aceleaşi reguli ca pentru ceilalţi deputaţi, inclusiv obligaţia de a participa la depunerea jurământului. Viktor Orban nu va mai intra însă în Parlament pentru prima dată după 36 de ani.

Precedentele de după 1990

Primul Parlament ales liber în Ungaria s-a constituit la 2 mai 1990. La şedinţă au participat miniştrii ultimului guvern socialist, în frunte cu Németh Miklós, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi cu adjunctul său, viitorul premier Medgyessy Péter. Au mai fost prezenţi Pozsgay Imre, Békesi László, Csehák Judit şi Horn Gyula.

Németh Miklós a afirmat atunci că guvernului de tranziţie i-a revenit sarcina de a cere iertare poporului pentru vechile păcate şi de a duce povara moştenirii trecutului.

„Nouă ne-a revenit să cerem iertare poporului pentru vechile păcate, nouă ni s-a dat sarcina şi posibilitatea reabilitării, a eliberării sufletelor oamenilor, şi nouă ne-a revenit să purtăm moştenirea grea a trecutului”, a spus Németh Miklós.

În 1994, Boross Péter, care preluase funcţia de premier după moartea lui Antall József, a participat la şedinţa de constituire în prezenţa viitorului premier Horn Gyula. Boross a vorbit despre pilonii democraţiei maghiare renăscute şi a transmis urări de succes noului Parlament şi viitorului guvern MSZP-SZDSZ.

În 1998, Horn Gyula, premierul socialisto-liberal demisionar, a fost prezent la şedinţa de constituire şi a promis o schimbare de guvern fără tensiuni.

„Ungaria nu are nevoie de politică de forţă, ci de raţiune şi toleranţă”, a spus Horn Gyula la finalul discursului său.

Orban a participat în 2002, deşi pierduse puterea după o campanie dură

În 2002, Viktor Orban a participat la şedinţa de constituire a Parlamentului după pierderea alegerilor, în ciuda eşecului dureros suferit de primul său guvern.

La şedinţă au mai fost prezenţi preşedintele Mádl Ferenc, Dávid Ibolya, ministrul demisionar al Justiţiei, Deutsch Tamás, ministrul Tineretului şi Sportului, şi Pintér Sándor, ministrul de Interne.

Orban a strâns mâna premierului desemnat Medgyessy Péter şi a susţinut un discurs de despărţire. El i-a felicitat pe toţi parlamentarii aleşi şi a urat succes viitorului guvern, deşi Fidesz pierduse guvernarea după o campanie electorală extrem de tensionată.

Bajnai Gordon i-a urat succes lui Orban în 2010

În 2010, când Fidesz a revenit la putere cu majoritate de două treimi, şedinţa de constituire a Parlamentului a avut loc în prezenţa preşedintelui Sólyom László, a premierului demisionar Bajnai Gordon şi a miniştrilor guvernului MSZP-SZDSZ.

Bajnai Gordon a susţinut un discurs în care a spus că ziua reprezintă o sărbătoare a democraţiei şi a felicitat noul guvern. El a urat succes şi muncă responsabilă cabinetului condus de Viktor Orban.

„Îi doresc noului guvern mult succes şi muncă responsabilă”, a transmis Bajnai Gordon.

2026, sfârşitul sistemului Orban după 16 ani

Sistemul construit de Viktor Orban s-a încheiat după 16 ani, în urma victoriei istorice a Partidului Tisza, condus de Magyar Péter.

Şedinţa de constituire a noului Parlament, organizată la 9 mai 2026, are o încărcătură politică specială. Spre deosebire de tradiţie, în aceeaşi zi este ales şi noul prim-ministru, iar pe ordinea de zi se află mai multe legi importante.

Partidul Tisza a anunţat şi un eveniment public amplu în Piaţa Kossuth, prezentat drept o sărbătoare populară a schimbării de regim.