Fascinanta poveste a monedei cu chipul imparatului Daciei, Sponsian: „Britanicii au studiat-o atat cu microscopul, cat si cu niste analize specifice geologice”
O moneda de aur, ce cantareste 9,4 grame, aflata in colectia Muzeului Brukenthal din Sibiu, a fost adusa in atentia publicului dupa ce cercetatori britanici au ajuns la concluzia, in urma unor investigatii, ca aceasta nu ar fi falsa si ar putea dovedi existenta unui imparat roman, pe nume Sponsian, pe teritoriul Daciei.
Managerul interimar al muzeului sibian, Alexandru Chituta, a invitat vineri specialistii din toata lumea sa cerceteze daca moneda este adevarata sau falsa si, pana la urma, spune el, ”sa elucideze cazul daca Sponsian este un mit sau chiar a existat si este un personaj istoric”.
„Pentru Muzeul National Brukenthal, orice cercetare a unei piese sau a unei colectii este un lucru extraordinar. Asadar, eu nu pot decat sa salut initiativa profesorului Paul Pearson de la University College London (Anglia) si University of Glasgow (Scotia), cat si colegii de la Hunterian Museum din Glasgow (Scotia) pentru faptul ca au venit, au cercetat o piesa pe care Muzeul National Brukenthal o detine, care este expusa in Muzeul de Istorie, o piesa care a apartinut colectionarului Brukenthal si, iata, aduce cateva idei, traseaza cateva nu neaparat concluzii, dar cateva ipoteze. Cred ca nu este rolul meu de a vedea daca moneda este falsa sau adevarata, insa cred ca specialistii din intreaga lume pot sa dovedeasca lucrul acesta. Pana atunci, moneda de aur care a apartinut baronului Brukenthal este expusa. Asteptam pe toti vizitatorii sa o vada si, mai mult decat atat, ii asteptam pe toti specialistii sa vina sa cerceteze si pana la urma sa elucideze cazul, daca Sponsian este un mit sau chiar a existat si este un personaj istoric”, a declarat Chituta, citat de Agerpres.
Managerul interimar al Muzeului National Brukenthal considera descoperirea cercetatorilor britanici, publicata prima data de jurnalistii de la BBC, „o chestiune extraordinara de marketing”.
”Muzeul National Brukenthal este din nou pe paginile marilor trusturi de presa, agentii de presa, televiziuni din intreaga lume, Muzeul National Brukenthal este un muzeu care apare alaturi de celelalte muzee din Europa care au aceasta moneda. Sunt patru monede in intreaga lume, una este la noi. Daca este fals, este o bucurie pentru noi sa fim un muzeu din Europa care are o piesa care a dezvoltat un mit; daca este adevarata, este o bucurie pentru noi sa fim unicul muzeu din Europa de Est care are o piesa care dovedeste faptul ca a existat un Sponsianus”, a aratat el.
In toata lumea exista doar patru monede cu chipul lui Sponsian: cea mai mica din cele patru este in Romania, la Muzeul de Istorie din Sibiu, alta este in Scotia, la Hunterian Museum din Glasgow, iar doua se afla in Austria, una in Viena, alta intr-o manastire de langa Viena, precizeaza sefa Muzeului de Istorie – Casa Altemberger, Raluca Maria Teodorescu, profesor de Istorie la Universitatea „Lucian Blaga”.
Povestea monedelor incepe in anul 1713, in Transilvania, unde au fost descoperite, intr-un mic tezaur. Nu se stie cu exactitate unde in Transilvania au fost gasite monedele. Cele patru monede au ajuns din Transilvania, la Viena, in capitala Austriei. La Viena, baronul Brukenthal, fost guvernator al Transilvaniei, a cumparat una dintre cele patru monede si a adus-o inapoi in Ardeal, la Sibiu, si a adaugat-o colectiei sale de aproape 17.000 de monede, care se afla si azi in muzeul care ii poarta numele. La fel ca guvernatorul Transilvaniei, si dr. William Hunter a cumparat o moneda din cele patru de la Viena si a dus-o in Marea Britanie, unde poate fi vazuta si in prezent la The Hunterian Museum.
„Este cu siguranta o descoperire atat de interesanta, cat si controversata. In colectia Muzeului National Brukenthal, aceasta piesa este inregistrata cu numarul de inventar 780 ca si fals, apartinand unui Sponsian cu semn de intrebare. Istoricul piesei este unul interesant, care ar putea atrage atentia turistilor si specialistilor in acelasi timp, in sensul ca se pare ca in 1713 a fost descoperit un lot de monede, undeva in Transilvania, nu se stie exact unde, care a ajuns cativa ani mai tarziu la Viena. De la Viena, piesele au fost cumparate de diversi colectionari din intreaga Europa si au ajuns in colectii atat publice, cat si private, cum sunt colectiile Brukenthal, in cazul nostru avand aceasta piesa, sau colectia Hunterian Museum, bazata pe toata colectia in sine, care a fost stransa de William Hunter in aceeasi perioada in care baronul Brukenthal a trait, respectiv in 1783”, a declarat Raluca Maria Teodorescu.
Ea a aratat ca moneda de la Sibiu a fost studiata de cercetatorii britanici cu microscopul, dar si prin alte metode.
„Noi am primit cu bucurie dorinta colegilor nostri de la Hunterian Museum, care au dorit sa cerceteze piesa impreuna cu profesorul Paul Pearson, i-am primit aici la muzeu, le-am pus la dispozitie piesa pe care au studiat-o atat cu microscopul, cat si cu niste analize specifice geologice (…) si am fost informati ca urmeaza sa fie publicat un articol stiintific vizavi de aceasta descoperire. In principiu, ceea ce doreau ei era sa confirme ca starea de conservare a pieselor – a celor de la Hunterian Museum si de la Muzeul National Brukenthal – este similara si ca ar apartine aceluiasi lot de monede descoperite in 1713, lucru confirmat”, a explicat Raluca Maria Teodorescu.
Potrivit acesteia, in comunitatea academica, atat europeana, cat si romaneasca, concluzia profesorului britanic Paul Pearson inca nu este acceptata.
„De aici, mai departe ramane la latitudinea istoricilor si specialistilor in domeniul numismaticii sa puna cap la cap informatiile si sa ajunga la concluzia ca piesa este adevarata sau falsa. Momentan, ceea ce pot spune este ca, in comunitatea academica, atat europeana, cat si romaneasca, aceasta concluzie a domnului profesor Pearson inca nu este acceptata si dorinta noastra este ca cercetatori din intreaga Europa sa isi spuna punctul de vedere si sa vina sa valorifice aceasta piesa, care este deosebita atat din punct de vedere stiintific, cat si din punct de vedere al promovarii. Din punctul nostru de vedere, toata aceasta situatie este o pura speculatie, o ipoteza de lucru, intr-o faza de cercetare, deci nu putem sub nicio forma sa confirmam ca acest Sponsianus a fost un imparat roman. Nu este inclus in niciun studiu istoric serios. Pana in momentul de fata, comunitatea academica nu l-a acceptat ca fiind un personaj real. Este considerat un mit in continuare, dar pentru Muzeul National Brukenthal este interesant faptul ca este singurul muzeu din Romania si una dintre cele patru institutii la nivel european care are o piesa de asemenea raritate in colectiile sale”, a mentionat Raluca Maria Teodorescu.
La muzeul din Sibiu, aceasta moneda este asezata separat de celelalte, intr-o vitrina, intr-un chenar de hartie, pusa pe un volum de numismatica ce a apartinut lui Samuel von Brukenthal. Inedit este faptul ca Brukenthal nu doar a colectionat moneda, dar a si studiat-o personal.
„Ceea ce este cu adevarat inedit este faptul ca la momentul in care s-a facut inventarul colectiei Brukenthal aceasta piesa a fost gasita intr-un volum de numismatica deschis exact in zona unde se detalia legenda acestei monede, deci putem spune ca Samuel von Brukenthal a studiat-o. A fost una dintre ultimele monede care a fost studiata de Samuel von Brukenthal inainte de moartea sa. Asadar, va invitam sa o vedeti. Este intr-o stare de conservare foarte buna si spune o poveste interesanta”, a concluzionat Raluca Maria Teodorescu.
Moneda de la Sibiu infatiseaza un barbat, care pare sa poarte pe cap o diadema. Daca acest barbat de pe moneda a existat sau nu, daca el a avut si calitatea de imparat sau nu in Dacia, este inca un mister, care nu a fost elucidat pe deplin de cercetatorii din Marea Britanie, potrivit sefei Sectiei Muzeului de Istorie.
„Este reprezentat un personaj, dar atat grafia in latina, cat si caracteristica redarii acestui personaj sunt total neconforme monedelor romane autentice. Este o moneda care a fost considerata inca din secolul 19 ca fiind un fals modern grosolan. Despre acest presupus imparat nu se stie nimic, in sensul ca nu are in nicio sursa istorica, indiferent ca este ea mai veche sau mai noua. Singura mentionare a unui nume ‘Sponsianus’ se pare ca este intr-o inscriptie care a fost descoperita la Roma, pe care a descoperit-o acelasi profesor Pearson in cercetarile sale. In rest, ca si nume, ca si informatie istorica totul este complet inedit. Este o legenda”, a mai spus ea.
Potrivit acesteia, numele „Sponsian” apare in toata lumea in numai cinci locuri: pe cele patru monede si pe inscriptia de la Roma (Italia).
Dacia se stie ca a fost un avanpost al Imperiului Roman. Cercetatorii britanici spun ca urmele de zgarieturi vizibile la microscop pe moneda demonstreaza ca aceasta era in circulatie in urma cu 2.000 de ani.
„Ceea ce am gasit este un imparat. El a fost un personaj considerat fals, nerecunoscut de experti. Insa noi credem ca el a fost real si ca a avut un rol in istorie”, a declarat, pentru BBC, profesorul Paul Pearson de la University College din Londra.
Cele patru monede au fost studiate cu ajutorul unui microscop puternic, iar oamenii de stiinta au confirmat in jurnalul PLOS 1 existenta zgarieturilor si faptul ca acestea pareau sa fi fost produse in timp ce monedele fusesera tinute laolalta in punguta pentru bani.
De asemenea, in urma unei analize chimice s-a constatat ca monedele statusera ingropate in pamant timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator in cadrul Departamentului de numismatica al aceluiasi muzeu, care a colaborat cu Pearson la acest proiect.
Cercetatorii trebuie sa raspunda acum la intrebarea: cine a fost Sponsian? Oamenii de stiinta cred ca acesta a fost un comandant militar nevoit sa se autoproclame imparat al celei mai indepartate si greu de aparat provincii a Imperiului Roman – Dacia.
Studiile arheologice au stabilit ca Dacia a fost izolata de restul Imperiului Roman in jurul anului 260 e.n. Erau vremuri marcate de pandemie si razboi civil, iar imperiul se fragmenta, noteaza BBC.
Inconjurat de dusmani si izolat de Roma, Sponsian si-ar fi asumat comanda suprema in timpul unei perioade de haos si razboi civil, protejand armata si populatia civila a Daciei pana la restabilirea ordinii si plecarea romanilor din provincie, intre 271 si 275 e.n., potrivit lui Jesper Ericsson. „In interpretarea noastra, el a fost responsabil de mentinerea controlului asupra armatei si a populatiei civile pentru ca erau inconjurati si complet izolati”, a spus cercetatorul. „Pentru a crea o economie functionala in provincie, au decis sa-si bata propriile monede”, a adaugat Ericsson.
Aceasta teorie ar explica de ce monedele nu seamana cu cele de la Roma. „Este posibil ca ei sa nu fi stiut cine era de fapt imparatul, deoarece era un razboi civil”, potrivit lui Pearson. Dar, in absenta unei puteri reale de la Roma, aveau nevoie de un comandant militar suprem. El a preluat comanda intr-o perioada in care era nevoie de ea”, a adaugat specialistul.
Deocamdata, moneda misterioasa, unica nu doar in Romania, dar si in Europa de Est, isi asteapta vizitatorii alaturi de alte exponate interesante la Muzeul din Sibiu.
