„Ferentari cu turbane”. Cum arata Molenbeek, cuibul ISLAMISTILOR din Bruxelles

news

Scriitorul Dan Alexe, stabilit in Bruxelles, face o descriere ampla a capitalei belgiene si mai ales a zonelor musulmane pentru a face mai usor de inteles mediul in care au crescut si s-au radicalizat cei care au lansat atacurile pline de cruzime de marti. 

Iata ce a scris Alexe pe blogul sau:

„Se tot scrie despre Molenbeek, cuibul belgian de islamism, unde se ascund teroristii musulmani, ca si cum ar fi un oras, sau o „localitate”, pe cand in realitate e doar un cartier din Bruxelles. Arondisment, mai degraba, dupa modelul parizian. Musulmanii care locuiesc aici sunt numiti in Belgia „alohtoni”.

Bruxelles este orasul cel mai mixt din lume dupa Dubai. In Bruxelles, 62% din populatie sunt nascuti in strainatate (in Dubai peste 80%). Intre un sfert si o treime din populatie sunt musulmani, cea mai mare proportie din orice capitala occidentala.

Molenbeek, ca si Anderlecht, cunoscute pentru echipelelor de fotbal, sunt arondismente din Bruxelles numite, traditional, communes. Unii au zis prin strainatate ca Molenbeek e o municipalitate, sau un oras aparte, dar asta e ca si cum ai spune ca sectorul V din Bucuresti, cu cartierul Ferentari e o municipalitate… Doar toata lumea a auzit de municipalitatea Ferentari.

Molenbeek, in saracia sinistra a cartierului, cu amestecul de populatie imigranta, majoritatea extrem de saraci, e un fel de Ferentari, cartierul sarac din Bucuresti, cu tineri fara viitor si rau vazuti doar pentru ca vin de acolo.

Molenbeek trebuie plasat in contextual particular al Belgiei si mai ales in aceasta bizarerie cu resturi medievale care e Bruxelles.

Bruxelles e a treia regiune bogata a Europei dupa Londra si Paris. Disparitati enorme de la un cartier la altul. Cartierele (sau districtele, sectoarele) se numesc communes, sint in numar de 19 si au o autonomie de tip cvazi-medieval, fiecare comuna avand politia ei, urbanismul ei, impozite locale si particularitati folclorice… Un conglomerat de 19 entitati cu identitati distincte.

Felul haotic in care s-a construit in ultimele decenii (facand ca Bruxelles sa fie un exemplu de urbanism la fel de negativ ca Bucurestiul) a dus si mai mult la accentuarea identitatilor locale si culturale de la o comuna la alta.

160 km2, din care jumatate vegetatie. Bruxelles e strabatut de cateva autostrazi, la propriu, consecinta a absentei totale de politica de urbanism pina in anii 1990. Doua autostrazi paralele trec prin cartierul european (Rue de la Loi si Belliard), una traversind si o bucatica din parcul Cinquantenaire de langa institutiile UE. Ringul intern, cu traseu pentagonal ce inconjoara orasul vechi, e tot o autostrada. La sfarsitul anilor 1980 si inceputul anilor 1990, am vazut cu ochii mei case din sec. 16-17 distruse cu buldozerul.

03-10-2010-bruxelles-26
Bruxelles genereaza 20% din PIB belgian, adaposteste UE, NATO si multe alte organizatii internationale, dar, cu peste 20% din populatie fara lucru, somajul e dublul mediei UE. In unele cartiere sarace cu puternica identitate musulmana imigrata (Anderlecht, Saint-Josse, Molenbeek, Schaerbeek) somajul depaseste 50%.

1 (un) milion de locuitori, o treime straini (de nationalitate straina, nu e vorba de origine, dar 62% sunt nascuti in strainatate): francezi, marocani, italieni, polonezi, spanioli. Daca luam originea, 75,6 %, din locuitorii din Bruxelles –3 din 4– sint de origine straina, iar 62%, cum am zis sunt nascuti in strainatate. Un sfert din populatia totala de un milion o reprezinta musulmanii.

Jumatate din tineri traiesc in familii in care se vorbesc mai multe limbi.

Orasul e bogat, populatia e saraca. Venitul mediu e de 1000 de euro pe luna, la limita saraciei, sub salariul minim national care e de aproape 1500 euro.

Cea mai saraca comuna din Bruxelles si din toata Belgia e cartierul central Saint-Josse, unde stau eu, chiar langa institutiile UE. In vreme in celelalte communes densitatea populatiei e de trei ori mai mica decat in Bucuresti, in St-Josse, comuna de 1 (un) km2, densitatea e de 23.000 de locuitori pe km2, altfel zis la nivel de Calcutta si Bombay. Din cei 22.000 de locutori din Saint-Josse, 90% sint iesiti din imigratie. E o comuna cu majoritate musulmana, din turci si marocani. Primarul e un socialist turc: Emir Kir.

St-Josse, si in general cartierele din centru, sint regiunea cea mai saraca din toata Belgia. Dupa model american (cf. mai jos link despre confuzia uptown-downtown), centrul e sarac iar suburbiile bogate si afluente. Dupa razboi, pina in 1990-2000, orasul s-a golit de clasele de mijloc, lasand centrul saracilor, drogatilor, prostitutiei si somerilor necalificati musulmani si din fostele colonii africane.

Bruxelles e astfel opusul capitale europene tipice, precum Amsterdam sau Paris, unde centrul e prosper si suburbiile sarace.

Molenbeek si Anderlecht vin imediat dupa Saint-Josse in ordinea saraciei. Majoritatea tinerilor de acolo au o idee extrem de vaga despre faptul ca orasul lor adaposteste UE si NATO, si nu merg niciodata in cartierele institutiilor respective. Ghetouri, intr-adevar, ghetouri care s-au format natural, nu prin constrangere.

Musulmanii din Molenbeek sunt magrebini, in vreme ce in Saint-Josse sunt turci. Exista insa o foarte mare diferenta intre imigratia magrebina, nord-africana (Maroc, Algeria, Tunisia) si imigratia turca. Culturile musulmane sunt total diferite, traditiile si limbile si cotidianul nu sunt similare. Cele doua comunitati nu se amesteca. Locurile de cult sunt diferite. Casatoriile mixte, turco-marocane, sau turco-algeriene, sunt extrem de rare si dezaprobate de comunitatile respective. Turcia e o candidata la Uniunea Europeana care isi negociaza aderarea, chair daca negocierile sunt blocate de mai multi ani din pricina derivei autoritare a presedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Turcii in Occident, acolo unde sunt concentrati, in special in Germania, unde au fost invitati initial, in anii 1970, ca Gastarbeiter, tind sa se aglomereze in functie de regiunea lor de provenienta. Ei recreeaza sate anatoliene in orasele occidentale in care emigreaza si au tendinta de a trai intre ei, vorbind doar turca, folosind alte limbi doar pentru contactul exterior.

Magrebinii reprezinta un cu totul alt tip de comunitate emigrata. Cum tarile lor de origine, Marocul, Algeria si Tunisia, au o lunga traditie francofona, unde practica francezei era o etapa esentiala a reusitei sociale, tinerii nascuti in Franta sau Belgia au crescut in general vorbind franceza acasa. Acolo unde turcii vorbesc doar turca intre ei si au o identitate precisa, in functie de regiunea din care provin, magrebinii vorbind cu parintii lor o franceaza proasta, cu accent usor identificabil.

Majoritatea traiesc in cartiere de blocuri, sarace, fara viata de noapte. Fiind deseori controlati de politie din pricina accentului lor, obtinand greu locuri de munca, multi se simt exclusi din societatea in care traiesc, desi sunt nascuti acolo. Acestea sunt unele din elementele care explica de ce tinerii occidentali de origine magrebina sunt mai predispusi spre radicalizarea islamica decat tinerii turci, a caror identitate e limpede si care, desi nu cauta sa se integreze mai mult decat magrebinii, se simt mai putin exclusi tocmai pentru ca nu cauta atat de mult sa se integreze.

De aceea, delincventa alohtonilor de origine magrebina o depaseste de departe pe cea a alohtonilor de origine turca. Turcii, traind in vas inchis, practica un rackett si o delincventa intoarse doar spre interiorul comunitatii lor. Tinerii magrebini, insa, au o agresivitate intoarsa spre exterior, spre societatea care nu ii accepta.

Acasa, acesti tineri magrebini au deseori un tata autoritar, de prima sau a doua generatie, care le vorbeste in franceza cu accent rusinos, iar nu in araba. Tinerii magrebini se regasesc astfel intr-o situatie identitara saraca si schizoida. Islamul superficial care li se transmite acasa sau la moschee nu e sutinut de faptele invatatorilor lor.

Asasinii jihadisti, teroristii din Paris si Bruxelles, nascuti in Franta si Belgia, proveneau si provin dintr-un asemenea mediu. Solutia, pentru ca asta sa nu se repete, va necesita rabdare si lucru pe o intreaga generatie”, scrie Alexe pe blog.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: