Financial Times: PSD a blocat reformele de care depindeau 770 de milioane de euro din PNRR. Scopul? ”Rețelele de influență din companiile de stat”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Publicația britanică notează că termenul stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor expiră luni, 31 august, iar România nu mai poate îndeplini condițiile necesare pentru deblocarea celor 770 de milioane de euro.

Financial Times subliniază că PSD s-a opus proiectelor și a ieșit din coaliția de guvernare în luna mai, după care partidele parlamentare nu au mai reușit să ajungă la un acord pentru instalarea unui nou premier.

Câtă cofeină este prea multă și când începe inima să resimtă efectele

ICE își schimbă tactica. Operațiunile rapide care îi sperie pe imigranții din New Jersey

Publicația leagă opoziția PSD nu doar de criticile social-democraților privind austeritatea, ci și de efectele pe care reformarea administrației și companiilor de stat le-ar fi avut asupra unui sistem de influență politică dezvoltat de-a lungul anilor.

FT: Reformele vizau rețelele de influență care au susținut puterea PSD

Financial Times scrie că reformele cerute prin PNRR vizau inclusiv „rețelele de patronaj” care au susținut mult timp influența PSD în administrația publică și în companiile de stat.

Potrivit publicației, locurile de muncă, funcțiile din consiliile de administrație și subvențiile au continuat să reprezinte o monedă politică în România la 37 de ani după căderea regimului comunist.

Reforma companiilor de stat urmărea profesionalizarea conducerilor, limitarea numirilor politice și reducerea pierderilor suportate de buget.

FT dă exemplul CFR, cea mai mare companie de stat menționată în analiză, care estima pentru acest an pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro și avea la sfârșitul lui 2025 datorii de peste 430 de milioane de euro.

Publicația amintește că infrastructura feroviară românească a acumulat întârzieri majore de modernizare, existând trasee pe care trenurile circulă astăzi mai încet decât în urmă cu un secol.

PSD: Reformele erau prea dure

Financial Times prezintă și poziția social-democraților.

PSD a susținut că reformele propuse erau excesiv de austere și că Ilie Bolojan ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană condiții mai avantajoase pentru România.

Social-democrații au refuzat să susțină noua Lege a salarizării în forma negociată în ultimele luni, afirmând că aceasta ar fi produs dezechilibre și tensiuni sociale.

Ilie Bolojan a respins luni această explicație și a declarat că Executivul său „n-are nicio responsabilitate” pentru pierderea celor 770 de milioane de euro, susținând că Guvernul a încercat să găsească o formulă de compromis, dar că „nu s-a dorit” adoptarea legii.

Mureșan: Un „test de adevăr politic”

Siegfried Mureșan, candidatul susținut de PNL și USR pentru funcția de premier, afirmă pentru Financial Times că blocarea reformelor reprezintă un test privind disponibilitatea României de a reforma sectorul public.

„Reforma salarizării ar corecta inegalitățile, ar limita privilegiile politice și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru FT.

Europarlamentarul liberal susține că episodul a consolidat poziția PNL împotriva refacerii unei coaliții cu PSD, după ce social-democrații au votat alături de extrema dreaptă pentru înlăturarea lui Ilie Bolojan.

Financial Times notează că relațiile dintre PSD și partidele de centru-dreapta s-au deteriorat atât de mult încât refacerea fostei coaliții este considerată improbabilă.

30 de miliarde de euro pe an pentru salariile bugetarilor

Una dintre problemele structurale analizate de publicația britanică este dimensiunea cheltuielilor cu sectorul public.

România alocă aproximativ 30 de miliarde de euro anual salariilor bugetarilor, în timp ce sindicatele continuă să solicite majorări salariale.

Financial Times citează analiști care avertizează că noi creșteri ar fi dificil de susținut în condițiile în care România încearcă să își stabilizeze finanțele după un deficit bugetar de aproape 8% din PIB în anul precedent.

Situația este urmărită atent și de agențiile de rating, datoria suverană a României aflându-se în continuare la numai o treaptă deasupra categoriei „junk”.

Małgorzata Krzywicka, director asociat Fitch pentru Europa de Est, a avertizat că leadershipul politic din România va rămâne probabil slab pe termen scurt, după ce agenția a menținut în iulie ratingul țării la cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Criza politică se suprapune peste alte crize

Financial Times citează și analiza lui Kamil Całus, de la centrul de studii OSW din Varșovia, care afirmă că actuala criză politică se desfășoară într-un moment în care România se confruntă simultan cu presiuni economice, amenințările de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea prețurilor energiei.

În opinia analistului, o parte importantă a societății românești percepe vechile elite politice drept tot mai iresponsabile, în condițiile în care partidele se confruntă de luni întregi pentru putere fără să reușească să restabilească stabilitatea politică.

Blocajul a început după căderea Guvernului Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat în luna mai, printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR.

De atunci, partidele nu au reușit să formeze o nouă majoritate stabilă.

Președintele Nicușor Dan a transmis că nu va mai desemna un candidat la funcția de premier până când acesta nu poate demonstra că dispune de voturile necesare în Parlament.

Chiar luni, după reuniunea conducerii PSD de la Sinaia, Sorin Grindeanu a recunoscut că nu poate prezenta în acest moment cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui Guvern, deși secretarul general al PSD, Claudiu Manda, afirmase cu numai câteva ore înainte că social-democrații au voturile.

Financial Times consideră că variantele cele mai probabile sunt în aceste condiții instalarea unui Guvern minoritar sau constituirea unei majorități fragile prin atragerea unor parlamentari din alte formațiuni.

AUR, marele beneficiar al blocajului

Criza are și o consecință electorală importantă.

Potrivit Financial Times, Nicușor Dan nu dorește alegeri anticipate, una dintre principalele sale preocupări fiind faptul că AUR ar porni ca favorit.

Formațiunea condusă de George Simion este cotată în prezent la aproximativ 35-40% în unele sondaje, aproape dublu față de rezultatul obținut la precedentele alegeri parlamentare.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, citat de FT, consideră că soluția imediată va fi probabil un Guvern minoritar și avertizează că ascensiunea AUR continuă pe fondul incapacității actualelor partide de a rezolva criza.

Kelemen apreciază că venirea AUR la guvernare ar putea deveni „inevitabilă”, fie în actualul ciclu politic, fie la următoarele alegeri.

Analiza Financial Times plasează astfel pierderea celor 770 de milioane de euro într-o problemă politică mai amplă: confruntarea dintre necesitatea reformării sectorului public și interesele politice construite în jurul administrației și companiilor de stat, PSD fiind indicat de publicația britanică drept principalul partid care s-a opus reformelor în forma cerută pentru deblocarea banilor europeni.