Polonia si tarile baltice – Estonia, Letonia si Lituania au anuntat luna trecuta ca se vor retrage din Conventia de la Ottawa din 1997 din cauza amenintarilor reprezentate de Rusia vecina.
Prin parasirea tratatului, Finlanda, care pazeste cea mai lunga granita a NATO cu Rusia, ar putea incepe sa depoziteze din nou mine antipersonal pentru a le avea la indemana daca va fi nevoie.
Premierul Petteri Orpo a declarat intr-o conferinta de presa ca nu exista nicio amenintare militara imediata pentru natiunea nordica, dar ca Rusia reprezinta un pericol pe termen lung pentru intreaga Europa.
„Retragerea din Conventia de la Ottawa ne va oferi posibilitatea de a ne pregati pentru schimbarile din mediul de securitate intr-un mod mai versatil”, a spus el.
El a adaugat ca Finlanda va aloca inca 3 miliarde de euro pentru aparare, ridicand nivelul cheltuielilor militare de la 2,41% in 2024 la 3% din produsul intern brut pana in 2029.
„Aceasta este o parte a contributiei Finlandei la asumarea de catre Europa a unei mai mari responsabilitati pentru propria noastra aparare”, a scris presedintele Alexander Stubb pe X.
Finlanda s-a alaturat aliantei militare NATO in 2023, intr-o schimbare a politicii de nealiniere din ultimele decenii, declansata de invazia Ucrainei de catre Rusia, amenintand Rusia cu „contramasuri”.
Finlanda a inceput sa ia in considerare retragerea din Tratatul de la Ottawa in noiembrie anul trecut, cand comandantul sau militar a spus ca problema ar trebui sa fie discutata din cauza utilizarii de catre Rusia a unor astfel de arme in Ucraina.
„Finlanda va folosi minele intr-un mod responsabil, dar este un element de descurajare de care avem nevoie”, a declarat marti ministrul Agriculturii si Padurilor, Sari Essayah, reporterilor.
Minele antipersonal sunt concepute pentru a fi ascunse in pamant si detoneaza automat cand cineva le calca sau trece in apropierea lor.
Finlanda a distrus peste 1 milion de mine terestre dupa 2012, devenind ultimul stat UE care a semnat conventia de la Ottawa, care a fost ratificata sau la care au aderat peste 160 de tari – dar nu si Rusia.
Tratatul incheiat in 1997 a fost unul dintr-o serie de acorduri internationale incheiate dupa incheierea Razboiului Rece pentru a incuraja dezarmarea globala. Activitatile impotriva minelor antipersonal au castigat Premiul Nobel pentru Pace in acelasi an.
Minele au ucis sau mutilat zeci de mii de civili din intreaga lume, pe multi dintre ei mult timp dupa ce razboaiele s-au incheiat.
Renuntarea la tratat va necesita aprobarea parlamentului finlandez, dar se asteapta sa o primeasca, avand in vedere sprijinul larg in randul partidelor guvernamentale si de opozitie.