Blocada Strâmtorii Hormuz a avut un impact mai puțin sever din cauza eliberării rezervelor de petrol și gaze, a cererii mai mici și a extinderii surselor de energie regenerabilă, relatează Tagesschau.
De la începutul războiului Iran-Irak, au existat creșteri bruște ale prețurilor, în special la petrol și gaze. Acest lucru se datorează blocadei de facto a Strâmtorii Hormuz, care este crucială pentru aprovizionarea globală cu energie.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat însă împotriva automulțumirii. „Șocul energetic nu s-a încheiat”, a spus ea, referindu-se la prețurile petrolului. Acestea fluctuează în prezent între 80 și 90 de dolari pe baril (159 de litri), după ce au atins un vârf de peste 118 dolari în primăvară. Înainte de începerea războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, acestea se situau în jurul valorii de 70 de dolari.
În același timp, FMI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea situației fiscale din unele țări.
Dacă prețurile petrolului cresc din nou, acest lucru ar putea alimenta și mai mult inflația și ar putea pune presiune pe băncile centrale să mențină ratele dobânzilor ridicate sau chiar să le majoreze în continuare. Aceasta ar duce la creșterea costurilor serviciului datoriei și ar încetini creșterea economică.
Șefa FMI a cerut tuturor țărilor să prezinte planuri credibile pentru consolidarea bugetelor lor. Ea nu a menționat nicio țară anume. Cu toate acestea, randamentele obligațiunilor de trezorerie americane pe 30 de ani au crescut săptămâna trecută la cel mai înalt nivel din ultimii 19 ani.
„Dacă randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung cresc și sunt ridicate, atunci asta înseamnă și că firmele plătesc mai mari pentru împrumuturi sau chiar persoanele fizice atunci când contractează credite ipotecare, de exemplu”, a declarat recent economistul-șef Carsten Mumm de la banca privată Donner & Reuschel într-un interviu acordat tagesschau.de.
FMI estimează o creștere de trei procente pentru acest an.
Georgieva a subliniat, de asemenea, necesitatea reducerii dezechilibrelor globale excesive care duc la tensiuni comerciale. FMI a cerut de mult timp țărilor precum China să își concentreze modelul de creștere mai mult pe cererea internă, în loc să inunde piețele mondiale cu exporturi ieftine.
Șeful FMI nu a prezentat noi previziuni economice. În iulie, FMI și-a redus previziunile privind creșterea economică globală pentru acest an la 3,0% și a avertizat asupra riscurilor suplimentare generate de războiul din Orientul Mijlociu.