Foarte grav, iata cum gandesc PSD-istii din CCR. Motivare halucinanta in cazul Ana Birchall: „Ministrii nu au voie sa critice legile in vigoare”
Judecatorii CCR numiti de PSD (Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Marian Enache si Gheorghe Stan) sustin ca Ana Birchall a incalcat Constitutia cand a contestat Sectia speciala de anchetare a magistratilor si ca un demnitar nu are dreptul sa critice o lege in vigoare, anunta Europa Libera.
Consideratiile se regasesc in opinia separata din motivarea Curtii Constitutionale (CCR) care a respins sesizarea Liei Savonea, fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care reclama existenta unui conflict intre ministrul justitiei si CSM.
Cu referire la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), Savonea s-a aratat deranjata de nemultumirile Anei Birchall fata de procedura de numire a procurorilor in aceasta structura si rolul procurorului general, care, in opinia sa, nu ar mai putea cenzura actele de urmarire ale sectiei.
Analizand acest aspect, cei 4 judecatori constitutionali au ajuns la concluzia potrivit careia ”Criticarea/Contestarea/Opunerea la dispozitiile legii de catre membrii Guvernului, mai ales de ministrul Justitiei, nu reprezinta opinii politice, ci conduite care afecteaza fundamentul constitutional al statului de drept reprezentat de obligatia respectarii legii”.
Mai mult, Dorneanu, Deliorga, Enache si Stan sustin ca ”reprezentantii puterii executive trebuie sa dea dovada de retinere in declaratiile lor publice, neputand emite opinii/puncte de vedere tendentioase cu privire la legea in vigoare pentru ca in acest fel vor contesta insasi autoritatea ei si vor crea premisele contestarii legii. Indiferent de emotia sau criticile declansate in opinia publica de o anumita prevedere legala, cata vreme legea este in vigoare, este de datoria puterii executive – si, implicit, a fiecarui reprezentant al sau – sa o apere”, se arata in opinia separata.
Mergand mai departe, cei patru o acuza pe Birchall ca, prin declaratiile sale privind Sectia Speciala, a perturbat judecatorii, acestia devenind confuzi cand vine vorba de functionarea Sectiei speciale.
”In cazul de fata, pozitionarea publica a ministrului justitiei de contestare a fortei obligatorii a legii nu numai ca a pus in discutie raporturile constitutionale dintre Guvern si Parlament, dar a afectat si tulburat activitatea autoritatii judecatoresti, creand incertitudine si confuzie cu privire la existenta normativa si functionarea unei structuri de parchet. Ministrul justitiei nu poate chema la ordine Parlamentul pentru ca acesta sa justifice in fata sa motivele adoptarii legii si/sau utilitatea acesteia. O lege aflata in vigoare nu constituie o chestiune de negociat, ci de aplicat, astfel incat un ministru nu are competenta de a o contesta”, se mai arata in opinia separata.
Concluzia celor patru judecatori este ca ”nu este admis ca fiecare membru al Guvernului in parte sa critice legea aplicabila in domeniul sau de competenta si, astfel, sa transmita in spatiul public un mesaj de opunere in raport cu caracterul sau obligatoriu”.
Judecatorii CCR au decis, pe 22 ianuarie, ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala in acest caz, motivarea fiind publicata, luni, in Monitorul Oficial. Decizia a fost luata cu ”scorul” de 5 la 4.
In octombrie 2019, Lia Savonea a sesizat CCR cu o serie de ”abateri” ale ministrului Ana Birchall si reclama incalcarea independentei justitiei prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul Statelor Unite ale Americii, ingerinta in activitatea procurorilor, actiuni de decredibilizare si blocare a activitatii CCR si expunerea de puncte de vedere critice fata de modul de functionare al Sectiei speciale.
Cu majoritate, Curtea a respins sesizarea lui Savonea si a aratat – cu referire la pretinsul conflict juridic de natura constitutionala generat de o presupusa negociere a unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat strain – ca ”o asemenea conduita imputata vizeaza, in schimb, un aspect de politica externa, iar realizarea politicii externe a tarii tine de competenta Guvernului”.
