Fondatorul OpenAI strange o suma colosala pentru a moderniza industria globala a semiconductorilor: 7.000 de miliarde de dolari

Seful OpenAI, Sam Altman, vrea sa stranga trilioane de dolari pentru a moderniza industria globala a semiconductorilor, si a vorbit cu potentiali investitori, inclusiv cu guvernul Emiratelor Arabe Unite, a relatat joi Wall Street Journal (WSJ), transmite Le Figaro.

OpenAI a participat la „discutii productive in jurul dezvoltarii infrastructurii globale si a lanturilor de aprovizionare pentru cipuri, energie si centre de date” , potrivit unui purtator de cuvant al companiei intervievat de cotidian, adaugand ca OpenAI „va continua sa tina informat guvernul american”.

Costul total al realizarii proiectului lui Sam Altman ar putea ajunge la aproximativ 7.000 de miliarde de dolari, estimeaza WSJ. Adica cu aproximativ 1.000 de miliarde de dolari mai mult decat valoarea de piata combinata a celor mai mari doua companii de pe planeta, Apple si Microsoft.

Altman ar cauta sa rezolve unele dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta sectorul in crestere al inteligentei artificiale, inclusiv lipsa cipurilor de calculator scumpe necesare pentru a rula modele lingvistice mari, cum ar fi ChatGPT, software-ul de inteligenta artificiala generativa, al carui proprietar este OpenAI.

Potrivit WSJ, Altman s-a intalnit cu inalti reprezentanti ai guvernului Emiratelor Arabe Unite, precum si cu directorul general al grupului japonez SoftBank, Masayoshi Son, si cu reprezentanti ai gigantului taiwanez Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC).

Altman a evocat ideea de a construi zeci de fabrici de cipuri in urmatorii ani cu bani de la investitorii din Orientul Mijlociu si de a finanta TSMC pentru a le construi si a le opera, potrivit publicatiei.

Multe tari au dezvaluit planuri de sustinere a productiei de cipuri pe teritoriul lor, dar sumele mentionate par modeste in comparatie cu sumele colosale pe care Altman le discuta cu investitorii, potrivit WSJ. Industria mondiala a cipurilor este dominata in prezent de doar cateva companii, printre care TSMC si compania americana NVIDIA.

Considerata pe scara larga drept o revolutie comparabila cu aparitia internetului, inteligenta artificiala generativa face posibila producerea de texte, linii de cod, imagini si sunete la o simpla solicitare in limbaj cotidian. De asemenea, ea ridica preocupari serioase, in special in ceea ce priveste democratia si ocuparea fortei de munca.