Fost judecător CEDO sancționează CSM-ul și o apără pe Oana Gheorghiu: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care „șochează, ofensează sau deranjează”

Iulia Motoc, fost judecător la CEDO din partea României, reacționează după ce CSM a anunțat că a depus sesizare penală contra Oanei Gheorghiu pentru ”instigare la ură”.

”Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO

1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice.

2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.

Eroina zilei. Raluca Moroşanu, primul mesaj după evenimentele de la Curtea de Apel: ”Astăzi am luat-o de la capăt”

USR trage alarma: ”Azi, ședință cu consecințe extrem de grave la Secția penală a ICCJ. Gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ”

3) Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care „șochează, ofensează sau deranjează”. Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.

4) Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.

Delimitările și Limitele Admisibile:

Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției:
Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție. Aceste manifestări sunt considerate contrare principiilor democratice”, a punctat Iulia Motoc într-o postare pe Facebook.

Vicepremierul Oana Gheorghiu se confruntă cu un nou val de atacuri furioase. CSM a anunțat luni că ăi face plângere penală, iar liderul PSD a acuzat-o de ”populism grețos”.

”Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist.

Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive.

Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor.

Opoziția artificială între magistrați și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor.

Independența justiției, care include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraţilor în detrimentul altor persoane, ci este garanția constituţională a societăţii democratice că drepturile fiecărui cetățean vor fi apărate de către profesionişti ai dreptului liberi de orice influenţe şi respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârşite de stat.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază încă o dată că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligația într-un stat de drept să consolideze justiția, nu să o discrediteze, şi să colaboreze instituţional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societăţii democratice.

În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal.

Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, a transmis CSM.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a landat luni un nou atac la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, fără însă a-i pronunța numele. Grindeanu este deranjat că Oana Gheorghiu a avut o reacție dură față de pensiile speciale ale magistraților.

”Sunt trei săptămâni de când există această decizie a Curţii Constituţionale, în care, aşa cum v-am spus şi în urmă cu 2 săptămâni, şi în urmă cu o săptămână, s-a pierdut vremea. Se ştia foarte bine, de când a fost dată această decizie, că e o respingere pe formă, şi aşa a fost, şi că trebuia în aceste 3 săptămâni cel puţin să existe discuţii, să existe un proiect care putea, în paralel, să parcurgă parcursul, să meargă pe parcursul acesta de avizare, astfel încât să nu stăm cu emoţie că vom rata acest termen limită de 28 noiembrie”, a declarat Sorin Grindeanu.

”În toată această perioadă de trei săptămâni, noi n-am vrut decât să deblocăm aceste lucruri. Sper, ca odată cu eventualele discuţii care pot să aibă loc în această săptămână, să avem o lege mai bună, pentru că asta de acum nu e bună. Trebuie să fie una mai bună, în care să nu mai poţi să ieşi aşa, de tânăr, la pensie, să ajungi la 65 de ani să ieşi la pensie, să vorbim de un cuantum normal al pensiei, nu egal cu salariul şi să nu pierdem cele 231 de milioane de euro”, a mai spus Grindeanu.

Apoi s-a apucat să o atace iar pe Gheorghiu: ”De asemenea, sper să se iasă dintr-o zonă de populism greţos, pe care l-am văzut în aceaste zile la unii reprezentanţi ai Guvernului. Dacă vrem să avem o lege, dacă vrem să mergem mai departe, lucrurile acestea nu mai ţin de politică şi de a marca anumite teritorii, pentru că nu mai suntem în zona de ONG-uri. Dacă vrei să mergi mai departe, trebuie să încerci să găseşti acea cale care să te ducă la scopul pe care ţi l-ai propus”.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declanșat un război verbal cu magistrații după ce a comparat, sâmbătă pensiile speciale cu „un fel de Caritas” și a spus că acestea sunt plătite „din gura copiilor flămânzi” sau „din bugetul spitalelor fără medicamente”.

Reacțiile nu au întârziat să apară: CSM și DIICOT acuză un atac la independența justiției, un discurs periculos și o retorică de divizare socială. Alin Ene, judecător și membru CSM, a răspuns pe Facebook cu o postare indignată: „Decredibilizarea justiției – noul joc al puterii! Doamna vicepremier a ales să-și înceapă mandatul cu un atac public la independența justiției, escaladând discursul anti-justiție al coaliției.”

Ene a afirmat că independența justiției nu e un lux, ci garanție constituțională pentru protejarea cetățenilor – inclusiv a „copilului flămând”. „A califica o instituție constituțională drept Caritas = punerea sub semnul îndoielii a statului de drept!” El a acuzat că ar fi vorba de o manipulare: „Opoziția artificială între magistrați și copii flămânzi e o incitare la ură de clasă!”

Dan Bubuiug, procuror-șef DIICOT Sălaj, a reacționat și el: „Am aflat cu stupoare că pensia mea va fi plătită din banii copiilor și bolnavilor… Eu care am luptat toată cariera împotriva traficanților pentru protecția lor! M-am simțit jignit de un demnitar al statului român.”

Deși Oana Gheorghiu, a apărat tăierea pensiilor speciale ca fiind o prioritate guvernamentală, magistrații văd în declarațiile ei o strategie de stigmatizare: „Retorica elitelor parazitare ne-a dus la Ceaușescu! Să nu repetăm istoria!”.