Fost ministru al Justiției, despre greva magistraților: ”Când Lia Savonea afirmă cu tupeu că ‘independența magistratului’ ține de cât este salariul sau pensia, iar CSM, Inspecția Judiciară sau Ministrul Justiției tac complice, încrederea românilor în justiție se prăbușește”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

”E surprinzător cât de creativi pot deveni unii magistrați când vine vorba să ocolească legea. Legea spune clar: ‘Magistraților le este interzis să facă grevă.’ Răspunsul? ‘Nu facem grevă, doar suspendăm activitatea… pe termen nedeterminat’… și eventual și cu salariul plătit, nu?!

Exact grevă, doar că botezată ‘suspendare’ și livrată cu aerul că dacă îi schimbi numele, dispare și problema.

Bravo, Sherlock! Magia juridică prin care schimbi eticheta, dar lași realitatea identică: justiția blocată. Dacă îi spui altfel, sigur nu se prinde nimeni că… e fix același lucru!

A coborât din mașină după ce a lovit un urs și a fost atacat de animal. Un pasager a intervenit cu un cric

Bolojan și Simina Tănăsescu, chemați marți la anchetă. Comisia condusă de o suveranistă cere SPP numele agenților aflați la ușa biroului

Românii sunt furioși pentru că dosarele zac în sertare, iar corupții și infractorii profită și scapă nepedepsiți. Justiția întârzie, tace, iar cetățeanul se simte singur, neputincios și dezamăgit.

Dacă justiția ar fi cu adevărat de partea oamenilor, nu pensiile și salariile magistraților ar fi în prim-plan. Când banii devin mai importanți decât legea, când Lia Savonea, președinta ÎCCJ, afirmă cu tupeu că ‘independența magistratului’ ține de cât este salariul sau pensia, iar CSM, Inspecția Judiciară sau Ministrul Justiției tac complice, încrederea românilor în justiție se prăbușește.

Am respect pentru magistrații care își fac treaba cu onoare și responsabilitate — ei sunt adevărații stâlpi ai justiției.

De la zeița Themis, protectoarea dreptății și echității, magistratul este mai mult decât un garant al legii — este un pilon al adevărului și un simbol al integrității în societate.

Este vocea celor fără glas, apărătorul legii și temelia încrederii în sistem.

Onoarea, curajul și responsabilitatea nu sunt doar cuvinte, ci esența unei profesii care modelează destinul unei națiuni.

Și trebuie să rămână așa și astăzi: un reper al dreptății funcționale, recâștigând încrederea oamenilor prin fapte concrete care să arate că justiția este cu adevărat de partea lor și îi apără.

Pentru o justiție credibilă și independentă, magistrații trebuie să revină la esența profesiei: să slujească cetățeanul, nu interesele proprii.

Are nevoie de onoare, responsabilitate și exemplu — nu de greve mascate sau scandaluri.

Respectul, încrederea și susținerea românilor se câștigă prin fapte, nu prin revendicări care dezamăgesc. Justiția există pentru oameni, nu pentru privilegii!”, a atacat Birchall.

Magistrații de la Curtea de Apel au votat în unanimitate ca de miercuri să intre în grevă din cauza măsurilor propuse de Guvernul Bolojan în legătură cu pensiile speciale, au declarat surse oficiale pentru aktual24.ro. Și curțile de apel de la Prahova, Constanța și Oradea au decis să-ți suspende activitatea.

Astfel,  fost aprobată suspendarea activității de judecată (prin amânarea cauzelor), cu următoarele excepții:

• măsurile aflate în competența judecătorului de drepturi și libertăți,
• măsurile privative de libertate,
• cauzele care privesc custodia și persoanele indezirabile,
• suspendarea actului administrativ conform art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

Măsura suspendării se referă exclusiv la activitatea de judecată și nu afectează celelalte activități administrative, precum procedura prealabilă.

Și procurorii din Capitală au anunțat că intră în grevă: ”Proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public”.

Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a decis:

1. Suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;

2. Suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;

3. Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale.

4. Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecție.

5. Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.

6. Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții.

7. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație).

8. Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență.

Ce prevede legea privind pensiile magistraților

Proiectul de lege prinvind pensiile speciale ale magistraților a fost finalizat și este pus în transparență pe site-ul Ministerului Muncii. Proiectul aduce modificări și completări semnificative în domeniul pensiilor de serviciu, vizând în special judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică. Noutățile vizează atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu.

Condițiile de pensionare pentru magistrați

Potrivit modificărilor aduse Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, magistrații care îndeplinesc următoarele criterii pot beneficia de pensie de serviciu:

Vechime totală în muncă: cel puțin 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică.

Vârsta standard de pensionare: conform legislației sistemului public de pensii.

Persoanele care au realizat între 20 și 25 de ani în aceste funcții pot totuși să se pensioneze, însă cuantumul pensiei va fi diminuat cu 2% pentru fiecare an lipsă până la 25 de ani în funcții specifice. De asemenea, cei care au îndeplinit 35 de ani exclusiv în funcțiile menționate pot solicita pensionarea indiferent de vârstă, cu o diminuare similară calculată pentru anii care lipsesc până la atingerea vârstei standard.

Cum se calculează pensia de serviciu

Pensia de serviciu pentru magistrați se stabilește astfel:

Baza de calcul: media indemnizațiilor brute de încadrare lunare și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții de asigurări sociale, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare.

Procent aplicat: 55% din baza de calcul pentru cei care au vechimea completă de 25 de ani în funcții.

Limită maximă: cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Pentru magistrații care nu au vechimea completă în funcții, pensia se micșorează cu 2% pentru fiecare an lipsă, iar pentru cei care se pensionează înainte de vârsta standard, cuantumul pensiei este recalculat anual până la atingerea vârstei standard.

Legea mai clarifică că în baza de calcul nu se includ primele, premiile, decontările sau alte sume cu caracter ocazional pentru care nu s-au reținut contribuții sociale.

Alte prevederi importante

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, calculată după pensia de serviciu a magistraților decedați.

Pensia de serviciu se aplică și persoanelor care au alte ocupații la momentul pensionării, dacă eliberarea din funcție s-a realizat din motive neimputabile acestora.

Modificările se aplică și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, precum și tehnicienilor și personalului criminalistic, cu adaptarea corespunzătoare a vechimii și a bazei de calcul.

Dispoziții tranzitorii

Persoanele care au primit decizii de pensionare înainte de 1 octombrie 2025 vor păstra cuantumul stabilit în deciziile lor, iar pentru cei care depun cereri înainte de această dată, chiar dacă decizia intervine ulterior, se aplică noile prevederi.