„În universitate se vorbea de ani de zile despre lipsa de civilitate a sociologului”, scrie Gabriel Andreescu, care a fost cadru didactic la SNSPA până în 2017. Afirmația este relevantă în contextul investigațiilor jurnalistice și al mărturiilor apărute ulterior despre Pieleanu, dar Andreescu nu susține că acuzațiile concrete de natură sexuală care au devenit publice mai târziu ar fi fost deja probate sau cunoscute instituțional în acea perioadă.
Autorul pornește de la contrastul dintre reacția instituțională în cazul Alfred Bulai și cea în cazul lui Marius Pieleanu.
Bulai este în prezent judecat pentru agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, iar SNSPA s-a constituit parte în proces și îi solicită fostului profesor 80.000 de euro daune morale pentru prejudicierea imaginii universității. În schimb, procedura internă deschisă în cazul Pieleanu a fost închisă în februarie 2025, după ce Comisia de Etică a SNSPA a anunțat că nu a găsit „probe incontestabile” care să demonstreze vinovăția acestuia.
Andreescu spune că exemplul cel mai relevant pentru comparația cu Bulai este Marius Pieleanu, sociolog și autor de sondaje, cunoscut și pentru aparițiile sale frecvente la televiziunile de știri.
„În universitate se vorbea de ani de zile despre lipsa de civilitate a sociologului”, scrie Andreescu pe hotnews.ro.
În opinia sa, întrebarea care se ridică este de ce în cazul Bulai autoritățile universitare și judiciare au intervenit extrem de ferm, în timp ce în cazul Pieleanu reacția a fost mult mai prudentă. Andreescu precizează însă că simpla diferență de tratament nu constituie în sine o problemă, deoarece fiecare caz are propriile probe și circumstanțe.
Noile acuzații la adresa lui Pieleanu au fost documentate în detaliu de Snoop în iulie 2025. Publicația spune că a discutat timp de mai multe luni cu aproximativ 40 de persoane – profesori, actuali și foști studenți ai SNSPA și Universității București și foști colaboratori ai firmelor sociologului.
Trei femei au susținut pentru Snoop că, la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, Pieleanu le-ar fi ținut în biroul său timp de mai multe ore și au formulat acuzații grave privind comportamentul său. Alte mărturii au vizat presupuse acte de hărțuire și abuz de putere. Marius Pieleanu a negat acuzațiile.
Andreescu preia aceste dezvăluiri și notează că s-au succedat acuzații privind „hărțuire sexuală, tentativă de viol, abuz de putere”, insistând însă asupra faptului că ele reprezintă declarațiile femeilor intervievate, nu fapte stabilite printr-o hotărâre judecătorească.
Primele sesizări oficiale împotriva lui Pieleanu apăruseră încă din 2024. În februarie 2025, Comisia de Etică a SNSPA a anunțat însă că a încheiat procedura.
„În urma unei evaluări riguroase a tuturor sesizărilor primite, Comisia de Etică a SNSPA nu a identificat probe incontestabile care să poată demonstra, în mod indubitabil, vinovăția domnului Marius Pieleanu”, a transmis universitatea.
Instituția explica atunci că ar fi fost necesare elemente precum martori, înregistrări audio-video sau alte probe care, coroborate cu mărturiile reclamantelor, să răstoarne prezumția de nevinovăție.
Andreescu consideră că, în absența probelor și a unor plângeri susținute de victime, SNSPA nu ar fi putut ajunge în acel moment la o altă concluzie. El introduce însă o rezervă: lipsa dovezilor poate avea legătură și cu dificultatea victimelor de a vorbi atunci când persoana acuzată are o poziție influentă. Aceasta este interpretarea autorului, nu o concluzie oficială a universității sau a justiției.
Investigația Snoop a descris însă o situație mult mai tensionată în interiorul SNSPA decât ar fi sugerat închiderea formală a dosarului de etică.
Potrivit publicației, studenții de la licență au boicotat fizic cursurile lui Pieleanu pe parcursul unui semestru, iar Consiliul Facultății de Științe Politice a acceptat ca acestea să se desfășoare online. Pieleanu a contestat măsura, pe care a considerat-o abuzivă, prin corespondență purtată cu conducerea facultății prin intermediul avocaților săi.
Snoop mai relata că în cazul său fuseseră depuse mai multe reclamații, dintre care trei au fost admise pentru analiză, însă la audieri s-au prezentat numai două persoane.
Aceste episoade dau o dimensiune suplimentară afirmației lui Gabriel Andreescu potrivit căreia comportamentul lui Pieleanu constituia de mult timp un subiect de discuție în mediul universitar.
Situația s-a schimbat în vara anului 2025, după publicarea noii investigații Snoop.
Pe 30 iulie, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a sesizat Parchetul General și a transmis procurorilor inclusiv dosarul întocmit anterior de Comisia de Etică. Rectorul a cerut să afle dacă existau plângeri penale înregistrate împotriva lui Pieleanu și dacă dezvăluirile jurnalistice justificau constituirea unui dosar.
La nivelul Facultății de Științe Politice, Comisia de Etică a făcut ulterior apel public la actuali și foști studenți, profesori și alte persoane care dețin informații despre caz, cerându-le să transmită mărturii în condiții de confidențialitate. Comisia menționa explicit că investigația Snoop se baza pe discuții cu aproximativ 40 de persoane.
Pe 4 august 2025, Marius Pieleanu a anunțat încetarea, prin acordul părților, a raporturilor sale de muncă cu SNSPA.
El a susținut că nu este vorba despre o recunoaștere a acuzațiilor, ci despre o reacție la ceea ce a calificat drept un „tratament organizațional ostil” și a anunțat că intenționează să dea în judecată SNSPA și persoanele despre care consideră că au formulat acuzații calomnioase la adresa sa. Universitatea a confirmat încetarea raporturilor contractuale.
Gabriel Andreescu merge mai departe și încearcă să explice de ce, în opinia sa, cele două scandaluri au evoluat atât de diferit.
El invocă relațiile politice ale lui Pieleanu și susține că sociologul are „puternice relații politice în PSD”, contacte care, în formularea autorului, „aduc în scenă serviciile de informații” și capacitatea de a influența viața SNSPA. Aceste afirmații reprezintă teza și interpretarea lui Gabriel Andreescu și nu sunt prezentate de HotNews drept concluzii ale unei anchete judiciare.
Există însă un background documentat privind apropierea sociologului de mediul politic. Investigația Snoop din 2025 descria relațiile îndelungate ale lui Pieleanu cu lideri PSD și cita un fost colaborator care afirma că sociologul „a lucrat pentru tot PSD-ul”. Pieleanu este fondatorul casei de sondaje Avangarde și a fost timp de mulți ani o prezență constantă în spațiul public în calitate de sociolog și analist politic.
În centrul articolului publicat de HotNews rămâne însă comparația între modul în care SNSPA și autoritățile au reacționat în cele două cazuri.
„Se ridică întrebarea cum s-a ajuns la tratarea lui Alfred Bulai dând insuficientă atenție procedurilor, nuanțelor și contextelor, în timp ce Marius Pieleanu s-a dovedit imun”, scrie Gabriel Andreescu.
El nu contestă necesitatea investigării acuzațiilor formulate împotriva cadrelor universitare, ci susține că instituțiile trebuie să aplice aceleași criterii de fermitate, proporționalitate și protejare a victimelor indiferent de influența persoanelor implicate.