Fostă membră MAGA, acuzație gravă: Administrația Trump discută despre folosirea armelor nucleare împotriva Iranului

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fosta congresmenă republicană afirmă că informația provine din discuții strategice la nivelul administrației, însă nu a prezentat dovezi publice care să îi susțină acuzația. Până luni nu exista o confirmare independentă că Washingtonul pregătește sau analizează operațional un atac nuclear asupra Iranului.

„Ei discută la reuniuni strategice despre folosirea armelor nucleare împotriva Iranului. Da, ați citit bine. Este real. Nu speculez. Este ceva ce știu”, a scris Greene pe X.

Unul dintre instigatorii din grupul lui Ciprian Pamfile, prins în Bihor cu un pistol asupra sa. Amenințase forțele de ordine după violențele din Piața Victoriei

Lavrov aruncă vina pe SUA pentru prelungirea războiului cu Ucraina

Fosta reprezentantă republicană a calificat o asemenea eventualitate drept „rău pur” și a cerut Administrației Trump să nu reducă pragul pentru utilizarea armelor nucleare.

„Nu folosiți arme nucleare și opriți acest război acum!”, și-a încheiat Greene mesajul.

Greene avertizează asupra riscului unui „holocaust nuclear”

Fosta congresmenă a invocat bombardamentele atomice americane asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, din august 1945, singurele cazuri din istorie în care arme nucleare au fost folosite într-un război.

Greene susține că un atac nuclear împotriva Iranului ar putea declanșa o escaladare cu efecte globale.

„Trump a promis că nu vor mai fi războaie în străinătate, dar chiar el ar putea fi cel care provoacă un holocaust nuclear ce ar atrage probabil întreaga lume într-un conflict major, o depresiune economică și o suferință umană masivă”, a afirmat ea.

Acuzația este cu atât mai sensibilă cu cât Statele Unite se află deja în război cu Iranul, conflictul început la sfârșitul lunii februarie, iar negocierile pentru o soluție permanentă sunt blocate.

Trump, luni: Iranul trebuie să ridice „steagul alb al capitulării”

Declarația lui Greene apare în aceeași zi în care Donald Trump și-a înăsprit din nou discursul față de Teheran.

„Ar trebui să ridice steagul alb al capitulării”, a declarat președintele SUA într-un interviu acordat Fox News.

Trump a afirmat din nou că obiectivul său fundamental este împiedicarea Iranului să obțină arma nucleară.

„Obiectivul numărul unu este și va fi întotdeauna ca Iranul să nu poată avea, sub nicio formă, o armă nucleară”, a scris el luni pe Truth Social, potrivit Reuters.

Președintele american nu a indicat public că intenționează să folosească arme nucleare împotriva Iranului.

Acuzația lui Marjorie Taylor Greene trebuie astfel separată de declarațiile confirmate ale Casei Albe: fosta congresmenă afirmă că o asemenea opțiune este discutată la reuniuni strategice, dar nu a oferit documente, nume de oficiali sau alte elemente care să permită verificarea independentă a informației.

Ce spun serviciile americane despre bomba nucleară iraniană

Greene îl acuză pe Trump și de faptul că ar fi intrat în război bazându-se pe evaluările Israelului privind pericolul nuclear iranian, în pofida unor analize diferite ale serviciilor americane.

Pe acest punct există informații publice care arată diferențe între discursul politic al administrației și unele evaluări ale serviciilor de informații.

Reuters relata în februarie că serviciile americane nu considerau că Iranul construia în acel moment efectiv o armă nucleară, deși programul de îmbogățire a uraniului și capacitatea tehnică a Teheranului continuau să provoace îngrijorare.

O evaluare americană relatată de Reuters în luna mai indica faptul că, dacă liderii iranieni ar decide să construiască o bombă, Iranul ar avea nevoie de aproximativ un an pentru producerea unei arme, iar atacurile desfășurate până atunci nu modificaseră fundamental această estimare.

Reuters a relatat și că serviciile americane nu au reușit să confirme independent mai multe informații furnizate de Israel despre amenințări iraniene, existând diferențe între evaluările celor două state inclusiv în privința intențiilor nucleare ale Teheranului.

Mesajul lui Greene vine exact la expirarea termenului de 60 de zile prevăzut de memorandumul semnat pe 17 iunie între Statele Unite și Iran.

Documentul trebuia să creeze cadrul pentru oprirea operațiunilor militare și negocierea unui acord definitiv, inclusiv asupra programului nuclear iranian și situației din Strâmtoarea Ormuz.

În realitate, înțelegerea s-a destrămat rapid. Trump a declarat încă din 7 iulie că acordul era practic încheiat, iar Iranul a anunțat ulterior suspendarea sa. Termenul tehnic de 60 de zile a expirat luni fără un acord permanent.

Negocierile sunt în prezent concentrate inclusiv asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre principalele rute energetice ale lumii, iar retorica ambelor părți s-a radicalizat. Iranul a avertizat luni că ar putea adopta o poziție „complet ofensivă” în strâmtoare dacă diplomația eșuează. ([Reuters][9])

Ruptură spectaculoasă între Greene și Trump

Intervenția lui Marjorie Taylor Greene este relevantă și prin prisma relației pe care aceasta a avut-o cu Donald Trump.

Greene a fost ani la rând una dintre cele mai vizibile reprezentante ale curentului MAGA și o susținătoare constantă a lui Trump în Congres.

Relația dintre cei doi s-a deteriorat însă puternic în 2025. Greene l-a criticat pe Trump în special în legătură cu publicarea documentelor din dosarul Jeffrey Epstein, politica externă și costurile sistemului de sănătate. Trump și-a retras sprijinul pentru ea, a numit-o „trădătoare” și „lunatică” și a amenințat că va susține un rival împotriva sa în alegerile primare republicane.

Greene a demisionat din Camera Reprezentanților pe 5 ianuarie 2026, informație confirmată de evidențele oficiale ale Congresului SUA.

De atunci, fosta aliată a lui Trump a devenit una dintre vocile conservatoare care critică cel mai dur intervenția militară americană în Iran și orientarea administrației către conflictele externe.