Foști prizonieri ucraineni rup tăcerea: torturi, electrocutări și abuzuri sexuale în captivitatea rusă

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Rusia a respins acuzaţiile formulate în cursul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU. Reprezentanta permanentă adjunctă a Rusiei la ONU, Maria Zabolotskaya, le-a calificat drept „o campanie de dezinformare” şi a susţinut, la rândul său, că prizonierii ruşi din Ucraina ar fi fost supuşi „torturii, umilirii şi abuzurilor morale şi fizice”.

Khuan Alberto Levya Garsiya, militar ucrainean aflat încă în serviciu, a afirmat că, în cele 1.183 de zile petrecute în captivitate, a fost supus de către gardienii ruşi tuturor formelor de tortură imaginabile.

Dornic să câștige voturile electoratului republican creștin, vicepreședintele SUA, JD Vance, avertizează că „inteligența artificială poate fi satanică”

Traian Băsescu îl critică din nou dur pe Ilie Bolojan: „Ne pregătim să scriem faliment”. Fostul președinte cere reducerea cheltuielilor statului

„Da, am fost torturat”, le-a declarat el jurnaliştilor după reuniunea ONU. „Orice lucru dureros şi umilitor care îi poate fi făcut unui bărbat împotriva voinţei sale mi-a fost făcut. Orice vă poate trece prin minte, nu doar abuzuri verbale şi fizice, ci bătăi zilnice, electrocutări şi exerciţii fizice epuizante în ger, la temperaturi sub zero grade. Au existat şi abuzuri sexuale. Tot ceea ce poate fi folosit împotriva unei persoane pentru a o distruge psihic mi-a fost aplicat mie şi celor mai mulţi dintre camarazii mei”, a spus Garsiya.

El a afirmat că a avut norocul să supravieţuiască, însă doi dintre prietenii săi au fost bătuţi până la moarte în centre de detenţie din regiunea Doneţk. Deţinuţii erau ţinuţi în „barăci supraaglomerate, lipsite de condiţii adecvate”, unde „aproape toţi prizonierii de război erau bolnavi de dizenterie”, iar numeroşi captivi sufereau de foame, a declarat militarul în faţa participanţilor la reuniune.

Ucrainean cu tată cubanez, Garsiya a susţinut că gardienii l-au vizat în mod deosebit din cauza numelui său latino-american, acuzându-l că ar fi „mercenar şi spion american”.

Activista tătară crimeeană Leniie Umerova, eliberată în cadrul unui schimb de prizonieri în 2024, a declarat că a fost reţinută în timp ce încerca să ajungă în Crimeea pentru a-şi vizita tatăl grav bolnav.

Ea a relatat că a fost transferată prin „şapte centre de detenţie”, într-un proces pe care l-a descris drept „un carusel al represiunii”, şi a acuzat Rusia că foloseşte tortura împotriva ucrainenilor aflaţi în captivitate.

Peste 300 de locuri de detenţie identificate

Oleg Gushin, reprezentant al Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război din cadrul guvernului ucrainean, a afirmat că prizonierii ucraineni au fost „ucişi şi torturaţi” în detenţie.

Potrivit acestuia, autorităţile de la Kiev au identificat „peste 300 de locuri de detenţie” în Rusia şi în teritoriile ucrainene ocupate. Deşi peste 9.000 de ucraineni au revenit acasă în urma schimburilor de prizonieri, alte „mii de persoane” se află în continuare în captivitate în Rusia, a precizat el.

Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei, Volodymyr Pavlichenko, a cerut intensificarea presiunii internaţionale şi tragerea la răspundere a Rusiei pentru modul în care sunt trataţi prizonierii.

ONU descrie abuzuri răspândite şi sistematice

Secretara generală adjunctă a ONU pentru drepturile omului, Claudia Fuentes Julio, a declarat că monitorizarea realizată de organizaţie arată că „torturarea şi maltratarea răspândite şi sistematice a prizonierilor de război şi a civililor ucraineni deţinuţi de autorităţile Federaţiei Ruse continuă”, inclusiv prin acte de violenţă sexuală.

Începând din februarie 2022, Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a documentat executarea a 129 de prizonieri de război ucraineni la începutul captivităţii şi moartea altor 48 în detenţie, ca urmare a torturii, a refuzului acordării îngrijirilor medicale sau a altor condiţii inumane, a precizat Fuentes Julio.

Peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni intervievaţi au declarat că au fost torturaţi sau maltrataţi, potrivit reprezentantei ONU. Mai mult de jumătate dintre aceştia au relatat că au fost supuşi violenţei sexuale, inclusiv „violului, violului în grup, bătăilor aplicate în timp ce erau dezbrăcaţi, loviturilor în zona genitală, şocurilor electrice aplicate organelor genitale şi mameloanelor, precum şi tratamentelor degradante cu caracter sexual”.

Oficiul ONU a primit, de asemenea, „relatări concordante despre bătăi severe aplicate cu obiecte precum bastoane, curele grele şi bucăţi de lemn, şocuri electrice, atacuri cu câini, simulări de execuţii şi alte forme de tortură”, a adăugat Fuentes Julio.

Ea a precizat că Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a documentat şi cazuri de tortură şi rele tratamente asupra prizonierilor de război ruşi şi a celor proveniţi din ţări terţe, aflaţi în custodia Ucrainei, însă „la o scară fundamental diferită”.

Aproximativ jumătate dintre prizonierii ruşi şi cei proveniţi din ţări terţe intervievaţi de reprezentanţii ONU au declarat că au fost supuşi unor abuzuri în etapele iniţiale ale captivităţii, a mai spus oficiala Naţiunilor Unite.