Foștii militari ruși ar putea fi împiedicați să intre în UE. Ce țări europene au cerut adoptarea acestei măsuri

Liderii a opt state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, cer măsuri ferme pentru restricționarea accesului în spațiul Schengen al persoanelor care au servit în forțele armate ruse, potrivit European Pravda. Inițiativa vine pe fondul temerilor tot mai mari legate de riscurile de securitate și de posibilele activități ostile pe teritoriul UE ale foștilor combatanți implicați în războiul din Ucraina.

Scrisoare oficială către liderii Uniunii Europene

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a anunțat că liderii celor trei state baltice, alături de cei din Polonia, Finlanda, Suedia, Germania și România, au transmis o scrisoare comună președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Documentul exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca foști sau actuali membri ai armatei ruse să ajungă în spațiul Schengen și să reprezinte o amenințare pentru securitatea europeană.

Deși Trump are un discurs public violent, conflictul cu Iranul a evidențiat slăbiciunile armatei americane. China observă cu atenție

A murit un deputat AUR. El avea doar 59 de ani

„Considerăm că unul dintre cele mai grave și persistente riscuri este potențiala deplasare a foștilor și actualilor combatanți ruși în spațiul Schengen. Orice intrare a unor astfel de persoane poate avea consecințe grave pentru securitatea tuturor statelor membre ale UE. Prin urmare, este necesară urgent o acțiune decisivă și coordonată pentru a preveni consecințele negative”, a declarat Gitanas Nausėda.

Temeri legate de crimă organizată și acțiuni extremiste

În scrisoarea adresată liderilor europeni, cele opt state avertizează că există un risc serios ca foștii combatanți ruși să se implice în activități ilegale sau destabilizatoare în interiorul Uniunii Europene.

Potrivit documentului, aceștia ar putea deveni parte a rețelelor de crimă organizată, a mișcărilor extremiste sau chiar a unor operațiuni ostile împotriva statelor membre, în contextul acțiunilor hibride atribuite Rusiei.

Liderii europeni au subliniat și faptul că peste 180000 de soldați ruși aveau condamnări penale anterioare și au fost eliberați înainte de termen din închisori în schimbul semnării unor contracte militare pentru participarea la conflict.

Crește numărul vizelor Schengen pentru cetățeni ruși

Semnatarii scrisorii atrag atenția că în ultimul timp s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de vize Schengen eliberate cetățenilor ruși.

În condițiile în care spațiul Schengen funcționează pe principiul liberei circulații, securitatea nu mai depinde exclusiv de statul care acordă o viză sau un permis de ședere, deoarece persoanele respective pot circula liber în toate statele membre ale zonei.

Liderii celor opt țări avertizează că lipsa unei reacții rapide ar putea crea vulnerabilități serioase de securitate pe termen lung pentru Uniunea Europeană.

Presiune asupra Comisiei Europene pentru măsuri concrete

Cele opt state au cerut Comisiei Europene să analizeze de urgență situația și să propună soluții concrete la nivelul întregii Uniuni.

Printre variantele luate în calcul se numără modificarea Codului de vize sau utilizarea altor instrumente legislative care să permită restricții specifice pentru foști sau actuali combatanți ai unui stat agresor.

De asemenea, liderii europeni au propus ca subiectul să fie discutat și să fie stabilită o poziție comună în concluziile viitoarei reuniuni la nivel înalt a Consiliului European programată în luna martie.

Inițiativa pornită din statele baltice

Discuția privind interzicerea accesului în spațiul Schengen pentru foștii militari ruși a fost lansată la începutul anului 2026 de Estonia.

Autoritățile de la Tallinn au susținut că persoanele care au participat la operațiuni militare în Ucraina ar putea deveni o resursă importantă pentru serviciile de informații ruse sau pentru rețelele de crimă organizată.

În același timp, Lituania pregătește măsuri similare, iar șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că propunerea are sprijinul mai multor state membre și va continua să fie analizată la nivel european.