Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a fost condamnat vineri la cinci ani de închisoare pentru abuz de putere, obstrucționarea justiției și falsificarea de documente, după tentativa sa eșuată de a impune legea marțială în 2024. Decizia instanței marchează primul verdict dintr-o serie de patru procese care îl vizează pe Yoon, într-o perioadă marcată de tensiuni politice fără precedent în țară.
Tentativa lui Yoon de a declara legea marțială a fost scurtă, dar efectele sale s-au resimțit imediat. Măsura a declanșat proteste masive și a tensionat întreaga clasă politică. Parlamentarii s-au grăbit să se reunească la Adunarea Națională pentru a anula decretul, iar cetățenii au ieșit în stradă, evidențiind diviziunile profunde din societatea sud-coreeană.
Judecătorul care a pronunțat verdictul a subliniat că acțiunile lui Yoon „au aruncat țara într-o criză politică” și a remarcat că fostul președinte „nu a arătat niciun semn de remușcare”. Verdictul oferă un indiciu important despre cum ar putea evolua și celelalte procese ale lui Yoon, unde acuzațiile variază de la abuz de putere la încălcări ale legii electorale.
Cea mai gravă acuzație împotriva lui Yoon este cea de insurecție, pentru care procurorii au cerut pedeapsa cu moartea. Verdictul în acest caz este așteptat în februarie. Până atunci, tensiunile politice și sociale rămân ridicate, iar susținătorii și detractorii săi continuă să se confrunte în spațiul public.
În fața tribunalului, aproximativ 100 de susținători ai fostului președinte au urmărit procedurile transmise live pe un ecran mare. Unii purtau bannere cu mesajul „Yoon, din nou! Să facem Coreea măreață din nou”, iar vocile lor s-au ridicat împotriva verdictelor. Alții păstrau o expresie solemnă, conștienți de gravitatea situației.
Printre acuzațiile pentru care Yoon a fost găsit vinovat se numără:
Judecătorul a subliniat: „Acuzatul avea datoria de a proteja Constituția și legea, dar le-a întors spatele.” Procurorii solicitaseră o pedeapsă de 10 ani, iar ambele părți au la dispoziție șapte zile pentru a face apel.
De-a lungul proceselor, Yoon a respins acuzațiile, susținând că mandatul său de arestare era invalid și că legea nu îi impunea consultarea fiecărui membru al cabinetului înainte de a activa puteri de urgență. În plus, fostul președinte a afirmat că anchetatorii nu au avut bază legală pentru a-l investiga și a-l aresta. Majoritatea acuzațiilor, spune el, nu au temei deoarece nu a existat nicio încălcare procedurală în momentul în care a declarat legea marțială.
În Coreea de Sud, instanțele acordă adesea clemență atunci când acuzații recunosc vina. Procurorii însă susțin că lipsa de remușcare a lui Yoon justifică o pedeapsă mai severă.
Ultimul fost președinte încarcerat a fost Park Geun-hye, condamnată în 2021 la 20 de ani pentru abuz de putere și luare de mită. Ea a fost grațiată ulterior și eliberată, dar cazul său a lăsat urme adânci în memoria colectivă a națiunii.
Tentativa lui Yoon de a impune legea marțială a avut loc la șase luni după ce alegătorii l-au ales pe liderul opoziției, Lee Jae Myung, într-o victorie decisivă. Această schimbare rapidă de putere a accentuat diviziunile politice și sociale existente în Coreea de Sud.
Deși acțiunile lui Yoon au provocat zeci de mii de protestatari în stradă, a generat și apariția contraprotestelor susținătorilor săi, deși într-un număr mai mic. Potrivit unui sondaj realizat în decembrie, aproape 30% dintre sud-coreeni nu au considerat că declarația lui Yoon privind legea marțială constituie o insurecție.
Procesele fostului președinte readuc în prim-plan tensiunile și polarizarea din societatea sud-coreeană, în care unii îl văd pe Yoon ca pe un martir și alții ca pe un simbol al abuzului de putere. În timp ce justiția urmează să stabilească pedepsele finale, Coreea de Sud continuă să navigheze printr-un moment istoric tensionat, în care democrația și statul de drept sunt puse la încercare.