Fostul sef al CCR il pune la punct pe Toader. Augustin Lazar are posibilitatea sa anuleze revocarea: „Totul se merge la Justitie”

news

Fostul presedinte al Curtii Constitutionale(CCR), Augustin Zegrean, il contrazice pe Tudorel Toader si afirma ca procurorul general, Augustin Lazar, poate sa atace in contencios administrativ cererea de revocare formulata de ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

„Actul pe care dl Tudorel Toader il trimite presedintelui, solicitarea de revocare, este un act administrativ. Si actele administrative pot fi atacate la Curtea de Apel, daca e vorba de un ministru. Si in Constitutie, si in legea contenciosului administrativ zice ca o persoana ale carui drepturi sau libertati sunt afectate printr-un act administrativ ilegal poate sa ceara justitei anularea actului si repararea prejudiciului, daca este cazul.

Eu cred ca Procurorul General, oricine ar fi el, nu numai asta de acuma, oricare altul, ar putea sa atace aceasta cerere, aceasta sesizare a ministrului, mai ales ca judecatorii Curtii Constitutionale, prin decizia aceea cu revocarea dnei Kovesi, au spus ei acolo ca actul ministrului este actul final, presedintele nu poate sa-l refuze.

Presedintele nu poate sa refuze revocarea si atunci actul prin care se cere revocarea, fiind un act administrativ, ar putea fi atacat in Justitie, pentru ca orice om, orice cetatean al acestei republici, daca-i este afectat dreptul, trebuie sa aiba o cale de atac la Justitie. Constitutia spune ca accesul la Justitie este liber si nimeni, nicio lege nu poate ingradi acest drept. (…) Procurorul General poate sa atace cererea Ministrului, nu trebuie sa astepte decretul presedintelui, care si el poate fi atacat. Nu inteleg de ce dna Kovesi nu a facut si ea la fel atunci”, a declarat Zegrean pentru HotNews.

Intrebat daca instanta de contencios nu se poate pronunta decat in privinta legalitatii, in sensul respectarii procedurii, fostul presedinte al Curtii Constitutionale a raspuns ca „legalitate inseamna multe si respectarea procedurii, si respectarea legii in legatura cu revocarea”.

„Eu cred ca ar putea, mergand mai departe pe firul logicii, ar putea sa vada si daca motivele care sunt invocate sunt chiar motive de revocare sau se ascunde in spatele acestor motive o alta intentie. Totul se merge la Justitie, eu nu-mi imaginez acte care nu pot fi atacate in Justitie”, a spus Zegrean.

Cat priveste decizia CCR in cazul cererii de revocare a fostei sefe a DNA, in care se vorbeste despre faptul ca actul emis de presedintele Romaniei sau refuzul emiterii acestuia da nastere unui raport de drept administrativ numai in limitele verificarii legalitatii desfasurarii procedurii de revocare, Zegrean a spus ca acesta se refera la raportul dintre presedinte si ministru, neavand legatura cu „victima”.

„Sigur o sa va spuna multi ca este un raport de drept constitutional. Este raport de drept constitutional intre ministru si presedinte. Dar victima acestui raport, care este persoana in discutie, cel a carui revocare se cere, trebuie sa aiba posibilitatea sa se adreseze Justitiei. Si are posibilitatea asta. (…) E simplu sa spui: eu sunt ministru al Justitiei, nu-l mai vreau pe asta si-l dau afara si nimeni nu-l poate opri, ce-i asta?”, a mai spus Zegrean.

Tudorel Toader a sustinut vineri, comentand o declaratie similara a lui Zegrean, ca nu este posibil ca Augustin Lazar sa atace in justitie decizia de revocare a sa.

„Necesarele distinctii dintre contenciosul constitutional si contenciosul administrativ !

DECIZIA CCR nr. 358 din 30 mai 2018,
asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre ministrul justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.473 din 7 iunie 2018

-extras-
71. Instanta de contencios administrativ nu poate cerceta raportul de drept constitutional dintre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei din moment ce, intre cele doua autoritati, in problema data, nu se stabilesc raporturi de drept administrativ, ci de drept constitutional.
Astfel, avand in vedere intinderea competentei sale functionale si materiale, instanta de contencios administrativ nu are competenta de a interpreta si aplica normele constitutionale si, prin urmare, de a solutiona raporturi pure de drept constitutional, respectiv situatii in care sunt incidente numai norme constitutionale.
Instanta de contencios administrativ are competenta de a verifica numai conformitatea actului administrativ cu legea, si nu cu Constitutia; astfel, acestea efectueaza un control de legalitate stricto sensu, si nu de constitutionalitate.

73. ….
Prin urmare, cele doua autoritati vor aplica decizia Curtii Constitutionale, iar controlul aplicarii si respectarii deciziei de catre acestea nu va reveni instantei de contencios administrativ, ci tot celei constitutionale.
Astfel, instanta de contencios administrativ va retine numai competenta de control stricto sensu a legalitatii decretului/refuzului emiterii acestuia, respectiv: emitent, temei de drept, existenta propunerii ministrului justitiei de revocare a procurorului din functia de conducere si a comunicarii acesteia in vederea emiterii avizului de catre Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, semnatura si, dupa caz, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, in timp ce instanta constitutionala are competenta de a solutiona conflictele de competenta dintre cele doua autoritati rezultate ca urmare a unor interpretari diferite date de catre acestea a textelor constitutionale incidente, precum in cazul de fata.

74. Prin urmare, astfel fiind stabilita competenta instantei constitutionale, rezulta ca numai aceasta are competenta de a solutiona raporturi pure de drept constitutional si, in consecinta, de a decide cu privire la intinderea atributiilor constitutionale ale celor doua autoritati publice de rang constitutional; de aceea, in aceasta ecuatie, competenta instantelor de contencios administrativ este exclusa. In aceste conditii, sanctiunea gresitei aprecieri a intinderii competentei, prevazute de Constitutie, a unei autoritati publice de rang constitutional, obiectivizata in acte/fapte concrete, ce se subsumeaza unui raport de drept constitutional, este, in mod firesc, una de drept constitutional, distincta de cea administrativa, respectiv constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala de catre Curtea Constitutionala, cu consecinta revenirii la starea de constitutionalitate.

77. Astfel, avand in vedere raporturile constitutionale anterior relevate, Curtea constata ca situatia litigioasa dintre cele doua autoritati publice, de rang constitutional, poate fi solutionata numai in cadrul competentei prevazute de art. 146 lit. e) din Constitutie”, a scris Toader pe Facebook.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: