Fragmente de placi de marmura romane ofera o imagine a calendarului evenimentelor zilnice ale imparatului Hadrian

Unele dintre activitatile zilnice ale imparatului roman Hadrian (foto), care a construit monumente, inclusiv Panteonul, in timpul domniei sale de peste doua decenii, au fost aflate dupa descoperirea unor fragmente de placi de marmura in Ostia Antica, un parc arheologic din apropierea Romei, scrie The Guardian.

Detaliile au fost inscriptionate pe fasti ostienses, un tip de calendar care relata evenimentele in care erau implicati imparati si alti oficiali din Roma antica si care era redactat de Pontifex Volcani, cea mai inalta autoritate religioasa locala.

Unul dintre cele doua fragmente recent recuperate, despre care expertii spun ca se potriveste perfect cu un alt fragment gasit anterior in sit, dateaza din anul 128 d.Hr., din timpul domniei lui Hadrian. Inscriptia se refera la evenimente care au avut loc in acel an, inclusiv la 10 ianuarie, cand Hadrian a primit titlul de pater patriae, sau tatal tarii sale, iar sotia sa, Sabina, pe cel de Augusta. Potrivit inscriptiei, Hadrian a sarbatorit aceasta ocazie oferind poporului un congiar dedit, sau o donatie in bani.

O alta data, 11 aprilie a aceluiasi an, se refera la calatoria lui Hadrian in Africa inainte de a se intoarce la Roma intre iulie si august. Inainte de o calatorie ulterioara la Atena, el a consacrat (inscriptia spune „consecravit”) o cladire din Roma, despre care expertii cred ca ar putea fi fie Panteonul, fie Templul lui Venus si al Romei, posibil la 11 august. Acest lucru ar fi marcat cea de-a 11-a aniversare a domniei sale ca imparat.

Fragmentele au fost descoperite in forumul Porta Marina, o cladire rectangulara mare in care fasti ostienses erau sculptate in coloane, in timpul unor sapaturi recente, la care au participat echipe de arheologi de la Universitatea din Catania si Universitatea Politehnica din Bari.

Alessandro D’Alessio, directorul parcului arheologic, a declarat ca „descoperirea extraordinara” arunca mai multa lumina asupra activitatilor lui Hadrian, inclusiv asupra cladirilor pe care le-a construit la Roma, ajutand in acelasi timp la o mai buna intelegere a povestii Ostiei antice.

Gennaro Sangiuliano, ministrul italian al culturii, a declarat ca sapaturile, care au scos la iveala sectiuni extinse ale unei podele din mozaic care va fi in cele din urma deschisa publicului, au oferit o perspectiva suplimentara asupra vietii din Ostia si Roma.

Fragmente de fasti ostienses au fost descoperite pentru prima data in sit in 1940 si 1941 si apoi din nou intre 1969 si 1972, inclusiv unul care se alatura fragmentului redescoperit recent. Placa combinata acopera perioada 126-128 d.Hr. Unele dintre fragmentele de calendar, care variaza intre anii 49 d.Hr. si 175 d.Hr., sunt expuse la Muzeele Vaticanului.

Ostia Antica, care se afla la mai putin de 30 km de Roma, a stat in ruine timp de sute de ani, pana in secolul al XIX-lea. Situl contine un amfiteatru, precum si ramasitele unor bai romane, scoli, temple si o sinagoga.