Franța, din nou în criză. “Dacă guvernul Bayrou pierde votul de încredere, presiunea asupra lui Macron de a demisiona va crește” (CNN)

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit CNN, criza actuală „pune sub semnul întrebării însăși capacitatea Franței de a fi guvernată” și riscă să destabilizeze nu doar politica internă, ci și poziția europeană a președintelui Emmanuel Macron.

Franța traversează una dintre cele mai dificile perioade politice din ultimele decenii, cu premierul François Bayrou la un pas de demisie, după mai puțin de un an de mandat. Ar fi al patrulea prim-ministru care pleacă în numai 20 de luni, un record în istoria celei de-a Cincea Republici.

Bayrou a cerut votul de încredere pentru guvernul său – care are loc luni, 8 septembrie – pentru un plan de economii de 44 de miliarde de euro, care include eliminarea a două sărbători legale și înghețarea unor cheltuieli.

Germania și Franța au convenit asupra unui nou instrument comercial pentru a contracara presiunile Chinei

Arestul Central: Jandarmii au intervenit și le-au tăiat sunetul manifestanților. Femeie: „M-a lovit cu oul direct în cap” – VIDEO

El a avertizat că este vorba de o chestiune de „supraviețuire națională”, întrucât „de 20 de ani, fiecare oră din zi și din noapte a adăugat 12 milioane de euro la datoria publică”.

Dar reformele bugetare au mai „dărâmat” deja un premier. Michel Barnier, fost negociator-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, a rezistat doar trei luni.

Între timp, costurile de împrumut ale Franței au crescut, randamentele obligațiunilor pe 10 ani depășindu-le deja pe cele ale Spaniei, Portugaliei și Greciei, și apropiindu-se de Italia.

CNN notează că instabilitatea politică își are originea în decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate în 2024, după rezultatele spectaculoase ale extremei drepte la europarlamentare.

Alegerile au dus la un parlament fragmentat, fără majoritate clară, iar Franța nu are tradiția coalițiilor stabile, așa cum se întâmplă în Germania sau Italia.

Deși Macron a promis să aducă stabilitate în 2017, când a spulberat vechiul sistem bipartizan, realitatea de azi e exact opusul: un parlament divizat, trei premieri centriști „căzuți” și o populație tot mai frustrată.

Extrema dreapta ar câștiga niște alegeri anticipate

Potrivit CNN, un sondaj Elabe sugerează că, dacă ar avea loc alegeri anticipate, Adunarea Națională ar câștiga primul loc, stânga ar veni pe doi, iar centrul ar fi abia pe locul trei.

Dacă Bayrou pierde votul de încredere, presiunea asupra lui Macron de a demisiona va crește, deși acesta insistă că își va duce mandatul până la capăt.

Marine Le Pen cere dizolvarea parlamentului, iar noi alegeri ar întări aproape sigur poziția partidului său, Adunarea Națională.

Macron ar putea numi un guvern interimar, însă opoziția promite moțiuni de cenzură imediate.

Printre posibilii succesori sunt menționați ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, și ministrul Justiției, Gérald Darmanin, însă orice numire ar fi un „pocal otrăvit”, notează CNN.

Implicații în Europa

Criza vine într-un moment extrem de delicat pentru Europa, cu războiul din Ucraina în plină desfășurare și conflictul din Orientul Mijlociu în escaladare. Instabilitatea din Paris este „un cadou” pentru Vladimir Putin și Donald Trump, observă CNN, care vor exploata slăbiciunea Franței și a Uniunii Europene.

„Franța este frustrată, furioasă, plină de ură…”

Dominique Moïsi, analist senior la think tank-ul Institut Montaigne, cu sediul la Paris, spune că nu-și amintește un moment de impas atât de profund pentru Cea de-a Cincea Republică.

„De Gaulle a supraviețuit tentativelor de asasinat, apoi a fost războiul din Algeria, în mai ’68 sloganul era «la France s’ennuie» (Franța se plictisește). Dar astăzi Franța este frustrată, furioasă, plină de ură față de elită…”

„Pare că o schimbare de regim este inevitabilă, dar nu văd cum se va produce și cine va face treaba. Suntem într-o fază de tranziție între un sistem care nu mai funcționează și un sistem pe care nimeni nu și-l poate imagina,” a mai declarat Moïsi pentru CNN.

De Gaulle a fost președintele care, în ciuda spuselor sale despre brânză, a inaugurat o perioadă de relativă stabilitate în Franța, în 1958, odată cu începutul celei de-a Cincea Republici. Întrebarea este acum dacă Macron va fi președintele care îi va pune capăt, conchide CNN.