Franta: Macron îi cere premierului demisionar să facă un ultim efort pentru a rezolva criza politică

La câteva ore după ce noul premier al Franței a demisionat, Emmanuel Macron i-a cerut să mai rămână în funcție încă două zile, într-un ultim efort de a găsi o soluție pentru a ieși din criza politică din țară, care se adâncește rapid.

Președintele francez i-a acordat luni seară lui Sébastien Lecornu – care a devenit al treilea prermier al celei de-a doua mari economii a UE care a demisionat în decurs de un an – 48 de ore pentru a „desfășura negocierile finale… pentru a defini o platformă de acțiune și stabilitate”, potrivit The Guardian.

Lecornu a declarat că îl va informa pe Macron până miercuri seară „dacă acest lucru este posibil sau nu”. Surse guvernamentale au declarat presei franceze că Macron își va „asuma responsabilitatea” dacă efortul eșuează. Nu a fost imediat clar ce ar putea implica acest lucru.

„Am o singură fetiță, înțelegeți? Care e problema?”. Explicațiile primarului PSD care i-a făcut cadoi fiicei o mașină de 120.000 euro

Oficiul Federal de Statistică: Mai mulți oameni emigrează din SUA în Germania decât invers

Luni dimineață, Lecornu a ținut ceea ce a numit un discurs „spontan” pe treptele reședinței din Paris a premier, părând să dea vina pe partidele politice de opoziție din Franța pentru demisia sa, spunând că acestea nu au vrut să facă compromisuri.

Criticând „egoul” politic, el a spus că partidele continuă să se comporte cu „înclinații partizane”. El a spus că a fost „gata să facă compromisuri, dar fiecare partid politic dorea ca celălalt partid politic să adopte întregul său program”.

Vorbind în curtea palatului Matignon, fostul ministru al Apărării, în vârstă de 39 de ani, premierul cu cel mai scurt mandat din istoria modernă a Franței, a declarat că a lucrat săptămâni întregi pentru a crea o cale viabilă.

„Nu ar fi nevoie de mult pentru ca acest lucru să funcționeze”, a adăugat Lecornu, al cărui cabinet fusese anunțat cu doar 12 ore înainte. „Fiind mai altruist pentru mulți, știind cum să arăți umilință… Trebuie să-ți pui întotdeauna țara înaintea partidului tău.”

Decizia lui Lecornu l-a pus pe Macron în fața unei alegeri între numirea unui nou prim-ministru – cineva capabil să adopte un buget pentru acest an – sau dizolvarea adunării naționale și convocarea de noi alegeri legislative, opțiuni care ar putea fi încă valabile după ziua de miercuri.

El a declarat în mod constant că este reticent în a organiza un alt scrutin, despre care sondajele sugerează că ar readuce un alt parlament divizat sau ar putea duce la un guvern de extremă dreapta și a declarat, de asemenea, că nu va demisiona până la sfârșitul mandatului său, în 2027.

Lecornu s-a confruntat cu critici vehemente din partea opoziției imediat ce noul guvern a fost dezvăluit duminică seara ca fiind practic neschimbat, de când predecesorul său, François Bayrou, a fost forțat să demisioneze luna trecută din cauza reducerilor bugetare propuse.

Noul guvern propus a fost dominat de aliații lui Macron. Partidele de opoziție au declarat că Lecornu a renunțat la „ruptura profundă” cu politica din trecut, pe care o promisese când a preluat funcția de la Bayrou, care a fost înlăturat pe 9 septembrie.

Anunțul său a alarmat piețele, indicele bursier CAC 40 scăzând cu 2%, iar euro cu 0,7%. Raportul datorie-PIB al Franței este al treilea cel mai mare din UE și aproape dublu față de plafonul permis de regulile UE, la fel ca și deficitul bugetar proiectat de aproape 6%.

Tentativa de plecare a lui Lecornu a agravat criza politică care a zguduit Franța de când Macron a dizolvat parlamentul vara trecută și a convocat alegeri legislative care s-au încheiat cu un parlament suspendat, împărțit în trei blocuri: stânga, extrema dreaptă și propria alianță de centru-dreapta a lui Macron, niciun grup neapropiindu-se de o majoritate clară.

Partidul lui Marine Le Pen și Jordan Bardella, Rassemblement National (RN) de extremă dreaptă, a cerut luni președintelui să dizolve din nou parlamentul, în timp ce stânga radicală, La France Insoumise (LFI), și-a reiterat apelul la demisia președintelui.

Le Pen a declarat că ar fi „înțelept” ca Macron să demisioneze, dar a cerut, de asemenea, organizarea unor alegeri legislative anticipate, considerându-le „absolut necesare”. Bardella a spus că se așteaptă ca alegerile legislative să aibă loc și a adăugat: „RN va fi evident pregătit să guverneze.”

„Nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne. Emmanuel Macron a fost, în mod clar, cel care a decis acest guvern însuși. Nu a înțeles nimic din situația politică în care ne aflăm”, a adăugat Bardella.

„Numărătoarea inversă a început. Macron trebuie să plece”, a spus și Mathilde Panot de la LFI. David Lisnard, din partidul conservator Les Républicains (LR), care până acum l-a susținut pe Macron ca parte a alianței guvernamentale, s-a numărat și el printre cei care i-a cerut președintelui să plece.

Vicepreședintele LR, François-Xavier Bellamy, a declarat că partidul nu le va oferi lui Macron și aliaților săi „ultimul tur de forță”. Liderul partidului și ministrul de Interne demisionar, Bruno Retailleau, a fost mai precaut, spunând că mingea este acum în tabăra lui Macron și că acesta trebuie să vorbească în curând.

Pierre Jouvet, secretarul general al partidului socialist (PS) de centru-stânga, a declarat după o întâlnire a partidului că „nu cere dizolvarea sau plecarea șefului statului, ci o soluție”. Aceasta ar putea veni sub forma „numirii unui prim-ministru de stânga, deschis la compromisuri”, a spus Jouvet.

Aliații și oponenții lui Macron au denunțat noua componență a cabinetului, revenirea lui Bruno Le Maire, un aliat al lui Macron și fost ministru al Economiei, ca ministru al Apărării, înfuriind în mod special politicienii din întreg spectrul, care îl vedeau ca întruchiparea politicilor economice ale lui Macron.

Le Maire a declarat luni seară că părăsește guvernul într-un efort de a pune capăt crizei. „În aceste condiții, i-am propus președintelui să mă retrag fără întârziere din guvern. Președintele mi-a acceptat propunerea”, a spus el.

Cei doi predecesori imediați ai lui Lecornu, Bayrou și Michel Barnier, au fost demiși din cauza planurilor de austeritate aprobate de Macron. Presiunea asupra președintelui de a găsi o soluție crește rapid, un buget pentru anul viitor trebuind să fie convenit în câteva săptămâni.