Franta: Protestele continua, chiar daca guvernul si-a asumat raspunderea pe reforma pensiilor. Luni vor fi votate motiuni de cenzura

Protestatarii furiosi au iesit vineri din nou pe strazile Parisului, la o zi dupa ce premierul Elisabeth Borne a anuntat ca guvernul si-a asumat raspunderea pe reforma pensiilor pentru a evita un vot, potrivit AP si Sky News.

Doua motiuni de cenzura au fost depuse impotriva presedintelui francez, dintre care una a venit din partea partidului Rassemblement National al lui Marine Le Pen si a fost semnata de 88 de deputati de la mai multe partide.

Un alt grup de politicieni independenti a inaintat o a doua motiune care a fost semnata de 91 de parlamentari din cinci grupuri parlamentare.

Multimile s-au adunat pe tot parcursul zilei de vineri, dimineata fiind perturbat traficul pe soseaua de centura a Parisului la orele de varf, si blocand campusurile universitare. Lucratorii din domeniul salubritatii si-au prelungit greva de 12 zile pana pe 20 martie, lasand gramezi de gunoaie urat mirositoare in toata capitala si blocand cel mai mare loc de incinerare din Europa. Peste 9.000 de tone de deseuri au ramas pe strazile Parisului de la inceputul grevei.

Liderii influentului sindicat de stanga CGT au cerut oamenilor sa continue grevele pentru a-l forta pe Macron sa renunte la planul sau de a-i face pe francezi sa mai munceasca doi ani, pana la 64 de ani, inainte de a primi o pensie completa.

„Eu fac un apel, si sindicatul CGT face apel la o miscare masiva si la o greva masiva a muncitorilor”, a spus reprezentantul sindicatului CGT, Regis Vieceli.

„Acesta este singurul lucru care ii va face sa se retraga. Trebuie sa-i lovim financiar. Cand vor incepe sa vada impactul financiar, vor merge si vor plange pe umarul lui Macron”.

Macron si-a asumat un risc calculat, ordonand lui Borne sa invoce articolul din constitutie pe care l-a mai folosit de 10 ori inainte, fara a declansa o asemenea revarsare de furie.

Daca motiunile de cenzura esueaza, proiectul devine lege. Insa daca trece, aceasta ar semnifica sfarsitul planului de reforma a pensiilor si ar forta guvernul sa demisioneze, desi Macron ar putea oricand sa o numeasca din nou pe Borne pentru a alcatui noul Cabinet.

Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a declarat vineri postului de radio RTL ca 310 de persoane au fost arestate peste noapte, dintre care 258 la Paris, unde politia a folosit un tun cu apa pentru a indeparta mii de oameni din Place de Concorde. Grupuri mici s-au deplasat apoi prin cartierele din zona, dand foc cosurilor de gunoi. Scene similare s-au repetat in alte orase, de la Rennes si Nantes din estul Frantei pana la Lyon si orasul-port din sudul Marsilia, unde vitrinele magazinelor si ale bancilor au fost sparte.

Vestele galbene, care au organizat proteste formidabile impotriva politicilor economice ale lui Macron in timpul primului sau mandat, s-au alaturat mitingurilor si au cerut un mars in parlament vineri seara.

Sindicatele care organizeaza demonstratiile au cerut oamenilor sa ramana pasnici in timpul grevelor si marsurilor planuite in zilele urmatoare.

„Nu ne vom opri”, a declarat vineri, pentru Associated Press, reprezentantul sindicatului CGT, Regis Vieceli. El a spus ca demonstratiile in strada si refuzul de a continua lucrul sunt „singura modalitate prin care ii vom face sa se retraga”.

Macron a facut din modificarile propuse de pensii o prioritate a celui de-al doilea mandat, argumentand ca este nevoie de reforme pentru a face economia franceza mai competitiva si pentru a impiedica sistemul de pensii sa intre in deficit. Franta, la fel ca multe natiuni mai bogate, se confrunta cu rate mai scazute ale natalitatii si speranta de viata mai lunga.

Trecerea unei motiuni de cenzura va fi o provocare, deoarece niciuna nu a avut succes din 1962 pana acum, iar alianta centrista a lui Macron are inca cele mai multe locuri in Adunarea Nationala. O minoritate de conservatori s-ar putea indeparta de linia partidului republican, dar ramane de vazut daca sunt dispusi sa doboare guvernul lui Macron.