Fratia extremistilor. Analiza New York Times, cum a ajuns Dragnea sa defileze, alaturi de extrema-dreapta din Europa de est, impotriva ONG-urilor lui Soros

politica

Organizatiile neguvernamentale cu finantare straina, in mod special cele care primesc bani de la Fundatia Soros, din mai multe tari din Europa Centrale si de Est se afla sub atac de cand la Casa Alba a ajuns Donald Trump, scrie New York Times, citat de Digi24, intr-un articol ilustrat cu o imagine a protestelor de la Bucuresti.

Aceste organizatii, odata protejate de Washington, care promoveaza valorile democratiei, guvernarea transparenta si ajutorarea refugiatilor au devenit tintele discursurilor populiste ale unor lideri politici din Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria si Romania si chiar obiectul unor proiecte legislative. New York Times arata ca prin politica adoptata de Administratia Trump a fost creat contextul international favorabil eliminarii acestor organizatii, care sunt critice la adresa guvernelor din tarile mentionate.

nyt

Lideri politici populisti din Europa Centrala si de Est au inceput demonizarea organizatiilor neguvernamentale cu finantare straina si in mod special pe George Soros, omul de afaceri evreu nascut in Ungaria. Insa, NYT semnaleaza ca in Ungaria si in Macedonia aceste atacuri nu mai sunt doar la nivel discursiv, ci au inceput initiativele legislative pentru a le bloca activitatea. Nemultumiri fata de prezenta ONG-urilor cu finantare straina in tari unde a fost un regim autoritar au existat dintotdeauna, insa acum situatia a escaladat.

De ce? Potrivit NYT, victoria lui Donald Trump si modul in care s-a pozitionat noua Administratie de la Casa Alba fata de anumite valori democratice si lideri europeni a incurajat aceste miscari.

In mod traditional, presedintii SUA indiferent ca au fost republicani sau democrati au promovat raspandirea democratiei si au aparat cu incapatanare aceste organizatii. Insa, Donald Trump a declarat ca nu va impune sistemul politic american asupra altor tari si chiar a rezonat cu cativa lideri de extrema dreapta din Europa. De asemenea, Trump a criticat UE si a facut comentarii depreciative la adresa unor principii democratice, cel mai recent in privinta presei.

Pentru lideri populisti precum Viktor Orban, care ghideaza incet, dar sigur Ungaria catre o democratie iliberala, noul ton adoptat de Casa Alba reprezinta o oportunitate majora.

In Ungaria, politicienii au inceput sa critice ONG-urile cu finantare straina inca din 2013. Anul urmator, autoritatile au deschis o ancheta care viza ONG-urile care primeau burse de la Norvegia. Aceasta finantare pentru proiecte pe o perioada limitata este o practica a tarilor Scandinave pentru a promova egalitatea economica si sociala in fostele state comuniste. Politia a descins la trei organizatii si au solicitat documente de la alte 12. Rezultatul anchetei a fost ca nu a fost incalcata nicio lege din Ungaria si dosarul a fost inchis, scrie New York Times.

La scurt timp dupa alegerea lui Trump, liderii Fidesz si-au reluat atacurile si au inceput sa propuna restrictii legislative. Politicienii vor crearea unui registru al tuturor ONG-urilor cu finantare straina si sa le forteze sa isi dezvaluie finantarea. Au fost inclusiv cereri pentru ca liderii acestor ONG-uri sa isi faca publice detaliile financiare. Totul sub umbrela „transparentei”. ONG-urile nu sunt de acord cu aceasta explicatie si spun ca mai degraba este vorba despre hartuire si intimidare.

In Ungaria, suporterii premierului Viktor Orban demonizeaza organizatiile neguvernamentale cu finantare straina, in mod special pe cele finantate de George Soros, si le acuza ca vor inundarea Europei cu refugiati musulmani. La inceputul acestei saptamani, Zoltan Kovacks, purtatorul de cuvant pe probleme externe al lui Viktor Orban, a descris aceste organizatii neguvernamentale drept „agenti straini finantati cu bani straini”.

Macedonia, tara care acum se straduieste dupa doi ani de criza politica sa formeze un nou guvern, a adoptat, poate, cea mai ferma pozitie anti-Soros. Fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, a facut apel la o „de-sorosizare” a societatii si a fost cel care inspirat miscarea „Opriti Operatiunea Soros” din ianuarie.

Campania „Opriti Operatiunea Soros” marseaza pe ideea ca din cauza presiunii internationale, de la aceste ONG-uri si de la statele din Vest, a cazut guvernul de dreapta condus de Gruevski.

„Credem ca in aceste vremuri tulburi este foarte important sa dam jos masca asa-numitelor organizatii civice si sa le dezvaluim intentiile politice si actiunile, precum si finantarea lor”, a spus fondatorul campaniei, Nenad Mirchevski.

New York Times scrie ca din secunda in care PSD a revenit la putere in decembrie, liderul sau populist, Liviu Dragnea, a cerut mai mult control asupra ONG-urilor. De asemenea, Dragnea a declarat ca Soros finanteaza „raul” si a jurat sa il invinga.

„Am ceva impotriva domnului Soros”, a spus Dragnea.

Liderul partidului la putere din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a spus ca ONG-urile finantate de Soros vor „societati fara identitate” si sustine miscarile impotriva lor.

„Aceste organizatii trebuie respinse cu toate instrumentele pe care la avem la dispozitie. Cred ca trebuie eradicate si cred ca odata cu alegerea noului presedinte s-a si creat contextul international prielnic”, a spus vicepresedintele Fidesz din Ungaria, Szilard Nemeth.

Premierul Beata Szydlo a spus ca vrea sa creeze o noua institutie de stat prin care sa gestioneze finantarea de la bugetul statului a tuturor ONG-urilor.

In Slovacia, un partid de extrema dreapta a propus obligarea ONG-urile sa se inregistreze la guvern.

„Forte demonice ale raului, reprezentate de Soros, familiile Clinton si Bush si altii, care nu s-au resemnat cu faptul ca au pierdut alegerile, acum continua sa il atace pe Trump si vor sa scape de el”, se arata intr-un articol recent dintr-un cotidian de dreapta din Slovacia.

Si in Bulgaria, atat Soros cat si organizatiile care protejeaza drepturile omului sunt atacate. Un ziar local, la scurt timp dupa victoria lui Trump, l-a numit pe George Soros „ terorist liberal”. In presa de dreapta si pro-rusa din Serbia, atacurile la adresa lui George Soros si organizatiilor sprijinite de acesta sunt frecvente, potrivit New York Times.

„Acestea sunt locurile unde valorile democratiei vor fi aparate. In Ungaria si in Polonia, nu in Europa de Vest. Democratia este mai mult decat o cutie unde se pun voturile si este mai mult decat un eveniment care are loc odata la patru ani”, a spus Goran Buldioski, directorul Initiativei pentru o Societate Deschisa din Europa.

Nascut in Budapesta in 1930, George Soros si familia lui, cu totii evrei, au supravietuit ocupatiei naziste deoarece au obtinut documente false de identitate. A ajuns sa lucreze pe Wall Street si a facut miliarde de dolari prin Soros Fund Management. A fondat apoi organizatia Fundatia pentru o Societate Deschisa si a donat pana acum peste 12 miliarde de dolari pentru promovarea democratiei si a libertatii de expresie.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

 

Mai mult despre: , , ,


Comentarii: