Freyja, „scutul” european împotriva rachetelor balistice rusești, ar putea fi gata în Ucraina până la jumătatea anului 2027

Freyja scutul european împotriva rachetelor balistice rusești ar putea fi gata în Ucraina până la jumătatea anului 2027
Ucraina vrea ca prototipul unui sistem european de apărare împotriva rachetelor balistice, denumit Freyja, să fie gata în prima jumătate a anului viitor, a declarat pentru Reuters un oficial de rang înalt.

Proiectul, la care participă zece state europene și aproximativ 12 producători din industria de apărare, urmărește dezvoltarea unui „scut” capabil să intercepteze rachetele balistice rusești, în condițiile în care Kievul depinde în prezent de sistemele americane Patriot.

Ucraina pregătește un nou sistem european de apărare împotriva rachetelor balistice

Davîd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și coordonator al proiectului Freyja, a declarat că un comitet internațional de coordonare, însărcinat cu estimarea costurilor de cercetare și dezvoltare, urmează să se reunească în curând pentru prima dată.

Lideri din zece țări europene, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și reprezentanții a aproximativ 12 companii din industria de apărare s-au reunit în urmă cu două săptămâni, la Paris, pentru lansarea oficială a coaliției antibalistice.

„Având în vedere că lucrăm într-un interval atât de scurt, avem un obiectiv ambițios: să avem un MVP, un produs minim viabil, până în prima jumătate a anului viitor”, a declarat Aloian. „Este vorba despre un prototip care să poată demonstra deja primele rezultate practice”, a adăugat oficialul.

Kievul caută să reducă dependența de sistemele Patriot

Ucraina depinde în mare măsură de sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot, singurele arme din arsenalul său capabile să doboare în mod fiabil rachetele balistice rusești, care se deplasează cu viteze de câteva ori mai mari decât cea a sunetului.

Livrările de sisteme Patriot au fost afectate de instabilitatea politică, de stocurile reduse și de durata mare a ciclului de producție. Rusia și-a intensificat în această lună atacurile cu rachete balistice asupra capitalei Kiev și a orașului-port Odesa, din sudul țării.

Forțele ruse au lansat zeci de rachete, dintre care cele mai multe nu au putut fi doborâte de Ucraina din cauza lipsei de interceptoare. Ucraina este pregătită să pună la dispoziția proiectului Freyja un lansator și o rachetă interceptoare, despre care Zelenski a declarat luna aceasta că mai trebuie doar testate.

Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că sistemul va deveni operațional în decurs de un an. Kievul se așteaptă ca aliații să contribuie cu tehnologii precum radare moderne și senzori, dar și cu expertiză în domeniul ghidării rachetelor și al sistemelor electronice de control.

Companii europene de top se alătură proiectului Freyja

Printre companiile din industria de apărare care s-au alăturat până acum proiectului se numără Eurosam, producătorul sistemului de interceptare SAMP/T, precum și Leonardo, Thales și Saab.

Producătorul ucrainean de rachete și drone Fire Point, care a dezvoltat racheta de croazieră Flamingo, a anunțat că va fi principalul partener industrial al proiectului. Luna trecută, compania a făcut public un acord cu producătorul german de echipamente militare Hensoldt, care va furniza radarele necesare sistemului.

Freyja reprezintă o încercare de a construi o alternativă mai ieftină la sistemul Patriot, pe care se bazează și numeroase țări europene. Alte sisteme de apărare antiaeriană, precum sistemul franco-italian SAMP/T și cel german IRIS-T, nu au demonstrat până acum că pot doborî rachete balistice.

Zelenski a comparat coaliția Freyja cu un joc Lego, în care diferite echipamente furnizate de liderii industriei de apărare sunt îmbinate pentru a crea un singur sistem. Producătorii au primit sarcina de a dezvolta cadrul unui sistem ale cărui componente să poată fi înlocuite între ele, a explicat Aloian.

„Principiul general al acestui sistem este că are o arhitectură deschisă. Dacă Danemarca spune: „Vreau sistemul Freyja cu un radar Weibel fabricat în Danemarca”, este în regulă. Dacă Suedia spune că vrea sistemul Saab, nici aceasta nu este o problemă”, a declarat oficialul.

Printre variantele analizate se numără înființarea unei structuri speciale, posibil a unui fond, prin intermediul căreia să fie gestionate toate contribuțiile și să fie asigurată finanțarea stabilă a proiectului, a mai spus Aloian. El speră, de asemenea, că implicarea directă a companiilor în proiect, alături de guverne, va contribui la reducerea birocrației.

„Coaliția trebuie să fie una practică, nu politică”, a conchis oficialul.

Citește și

Comentarii

Citește mai departe

Compania de producție de semiconductori din Taiwan a anunțat luni o creștere semnificativă a vânzărilor pentru luna iulie, pe măsură ce cererea pentru cipurile sale legate de inteligența artificială a continuat să crească. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, a anunțat venituri în iulie de 467,58 miliarde de dolari noi taiwanezi (14,5 […]
Dintre toate partidele cărora li s-a permis să participe la alegerile parlamentare rusești, doar Iabloko se opune războiului împotriva Ucrainei. Prin urmare, partidul Rodina, susținut de Kremlin, a intentat un proces, cerând ca Iabloko să fie exclus din alegeri. Mulți tineri au venit la Curtea Supremă din Moscova pentru a susține partidul Iabloko, care era […]
Teheranul a minimalizat îngrijorările legate de un nou pact de apărare reciprocă între Arabia Saudită, Turcia și Pakistan, prezentând în același timp acordul ca o dovadă a dependenței regionale în scădere de Statele Unite. Ministerul iranian de Externe a declarat luni că pactul de apărare semnat săptămâna trecută între Arabia Saudită, Turcia și Pakistan este […]
Parlamentul Turciei a deschis luni dezbaterea asupra unui proiect de lege care ar introduce o amnistie condiționată pentru mii de militanți kurzi, oferindu-le un mecanism asemănător grațierii, în încercarea de a promova inițiativa de pace a guvernului cu gruparea lor insurgentă. Anul trecut, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK, și-a încheiat campania armată de decenii […]
Dezinformarea din online a ajuns să producă violenţă în lumea reală, afirmă deputatul PNL Ionel Bogdan, în contextul atacului asupra unui echipaj de ambulanţă din judeţul Cluj, alimentat de informaţii false distribuite pe TikTok despre aşa-numita „ambulanţă neagră”. Parlamentarul anunţă că va solicita audierea în Parlament a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în […]