„Domnule Sorin Grindeanu, mai încet cu pianul pe scări”, și-a început Daniel Buda mesajul publicat joi pe Facebook.
„Văd că, de câteva ore, PSD descoperă brusc că problemele României nu trebuie «exportate la Bruxelles», după apariția discuțiilor privind o posibilă dezbatere în Parlamentul European despre statul de drept din România”, a transmis europarlamentarul PNL.
Potrivit acestuia, actuala poziție a PSD este în contradicție directă cu demersurile făcute de social-democrați cu numai două luni în urmă.
„Problema este una singură: PSD spune astăzi exact contrariul a ceea ce făcea în urmă cu două luni. În iulie, chiar PSD sesiza Comisia LIBE și solicita ca situația din România să fie analizată în Parlamentul European. Atunci era legitim. Astăzi, când subiectul nu mai convine PSD, se spune că se «trădează țara» și că se «exportă problemele la Bruxelles»”, a afirmat Daniel Buda.
O poziție similară a avut si europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.
Contradicția semnalată de europarlamentarul PNL are la bază un demers anunțat oficial de PSD pe 2 iulie 2026.
La acel moment, reprezentantul PSD în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European a sesizat președintele și coordonatorii Comisiei LIBE în legătură cu presupusele „atacuri ale PNL la adresa independenței justiției din România”.
PSD solicita ca declarațiile liberalilor să fie analizate din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor și a statului de drept, inclusiv prin organizarea unei dezbateri în Comisia LIBE sau în Grupul de monitorizare pentru democrație, stat de drept și drepturi fundamentale.
„Prin acest demers, PSD solicită ca instituțiile europene să urmărească cu atenție aceste evoluții”, transmitea partidul în comunicatul din iulie.
Pe 7 iulie, delegația social-democraților din Parlamentul European saluta public anunțarea unei dezbateri privind independența justiției din România.
Două luni mai târziu, Sorin Grindeanu a acuzat USR că ar fi încercat, prin grupul Renew Europe, să promoveze în Comisia LIBE o rezoluție privind statul de drept din România.
„USR nu este România! Sunt doar o haită de bezmetici trădători care sacrifică interesele României și banii europeni pentru a-și conserva scaunele”, a afirmat liderul PSD.
Grindeanu a susținut că demersul ar fi urmărit protejarea lui Dominic Fritz și că inițiativa a eșuat după opoziția social-democraților europeni și schimbarea poziției PPE.
O dezbatere în Comisia LIBE și adoptarea unei rezoluții sunt proceduri diferite. Prima presupune analizarea politică a unui subiect, în timp ce o rezoluție exprimă o poziție formală a Parlamentului European. Argumentul lui Daniel Buda vizează însă apelarea la instituțiile europene pentru tranșarea unor conflicte politice interne, procedeu folosit de PSD în iulie și condamnat de același partid în septembrie.
„Nu, domnule Grindeanu. Asta se numește dublu standard”, a afirmat Buda.
„Nu puteți folosi instituțiile europene atunci când credeți că vă pot folosi politic, iar două luni mai târziu să îi acuzați de lipsă de patriotism pe cei care ar fi îndrăznit să facă același lucru”, a continuat europarlamentarul PNL.
Daniel Buda a preluat și afirmația politologului Cristian Preda potrivit căreia Uniunea Europeană nu este doar „un bancomat”, ci și un spațiu al drepturilor și obligațiilor juridice.
„Nu poți să vrei miliardele europene, dar să te deranjeze regulile europene. Nu poți să invoci Bruxelles-ul când îți convine și să îl transformi în dușman când începe să pună întrebări”, a transmis liberalul.
El a susținut că existența unei majorități formate de PSD și AUR nu le permite celor două partide să adopte orice modificare legislativă fără să respecte principiile constituționale și europene.
„Majoritatea parlamentară nu este un cec în alb. Nu poți adopta orice lege doar pentru că ai suficiente voturi. Există stat de drept. Există principii juridice care nu se negociază în funcție de majoritatea politică a zilei”, a afirmat Buda.
Europarlamentarul PNL s-a referit la controversa privind amendamentul introdus în Legea integrității, care permite încetarea mandatelor unor aleși în baza unor decizii de incompatibilitate sau conflict de interese pronunțate înaintea intrării în vigoare a noii reglementări.
„Neretroactivitatea legii este unul dintre aceste principii. Este un principiu fundamental al dreptului, nu o invenție a Bruxelles-ului și nici o regulă pe care o respecți doar când îți convine. Este un principiu valabil încă din dreptul roman: tempus regit actum”, a transmis Buda.
Articolul 15 alineatul 2 din Constituția României stabilește că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Expresia latină „tempus regit actum” indică faptul că un act juridic este guvernat, în principiu, de legea aflată în vigoare la momentul producerii sale.
Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări despre aplicarea noii Legi a integrității, proporționalitatea sancțiunilor, posibila sancționare de două ori pentru aceeași faptă și existența unei căi efective de atac. Legea reprezintă un jalon din PNRR asociat unei plăți de aproximativ 770 de milioane de euro.