Gandaci-spioni si roboti cu inteligenta artificiala: Germania isi planifica viitorul militar

Pentru Gundbert Scherf – cofondatorul companiei germane Helsing, cel mai valoros start-up de aparare din Europa – invazia Rusiei in Ucraina a schimbat totul. Scherf a trebuit sa lupte din greu pentru a atrage investitii dupa ce si-a infiintat compania – care produce drone de atac militar si inteligenta artificiala pentru campul de lupta – in urma cu patru ani, comenteaza Reuters.

Luna trecuta, in urma unei campanii de strangere de fonduri, compania cu sediul la Munchen si-a dublat cu mult valoarea, ajungand la 12 miliarde de dolari.

„Pentru prima data in ultimele decenii, anul acesta Europa cheltuieste mai mult pe achizitia de tehnologie de aparare decat SUA”, a spus Scherf.
Fostul partener de la McKinsey & Company spune ca Europa ar putea fi in pragul unei transformari in inovatia in aparare, similara cu Proiectul Manhattan – impulsul stiintific care a determinat SUA sa dezvolte rapid arme nucleare in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. „Europa se impaca acum cu ideea de aparare”, spune el.

Volodimir Zelenski, după reuniunea Coaliţiei de Voinţă: „Este esenţial ca Europa să rămână la fel de unită cum a fost în 2022”

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio: „Ambele părți vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina”

Reuters a vorbit cu douazeci de directori, investitori si factori de decizie politica pentru a examina modul in care Germania isi propune sa joace un rol central in reinarmarea continentului.

Guvernul cancelarului Friedrich Merz considera inteligenta artificiala si tehnologia start-up-urilor ca fiind esentiale pentru planurile sale de aparare si reduce drastic birocratia pentru a conecta start-up-urile direct la esaloanele superioare ale armatei sale, au declarat sursele pentru Reuters.

Modelata de trauma militarismului nazist si de un puternic etos pacifist postbelic, Germania a mentinut mult timp un sector de aparare relativ mic si precaut, protejat de garantiile de securitate ale SUA.

Modelul de afaceri al Germaniei, influentat de o aversiune profunda fata de risc, a favorizat, de asemenea, imbunatatirile graduale in detrimentul inovatiei disruptive.

Avand in vedere faptul ca sprijinul militar american este acum mai incert, Germania – unul dintre cei mai mari sustinatori ai Ucrainei – intentioneaza sa-si tripleze aproape bugetul regulat de aparare la aproximativ 162 de miliarde de euro pe an pana in 2029. O mare parte din acesti bani vor fi folositi pentru reinventarea naturii razboiului, au declarat sursele.

Helsing face parte dintr-un val de startup-uri germane din domeniul apararii care dezvolta tehnologii de ultima generatie, de la roboti inteligenti artificiali asemanatori tancurilor si mini-submarine fara pilot, pana la gandaci de bucatarie spioni pregatiti de lupta.

„Vrem sa ajutam Europa sa-si recapete coloana vertebrala”, a spus Scherf.

Unele dintre aceste firme mai mici consiliaza acum guvernul, alaturi de firme consacrate, cum ar fi Rheinmetall si Hensoldt, care se concentreaza mai putin pe inovare, avand in vedere restantele la sistemele conventionale, a declarat una dintre surse.

Un nou proiect de lege privind achizitiile publice, aprobat miercuri de cabinetul lui Merz, isi propune sa reduca obstacolele care impiedica startup-urile cu probleme de lichiditate sa participe la licitatii, permitand plata in avans catre aceste firme. De asemenea, legea ar permite autoritatilor sa limiteze licitatiile la ofertantii din interiorul Uniunii Europene.

De la revenirea lui Donald Trump pe scena politica si din cauza indoielilor privind angajamentul Americii fata de NATO, Germania s-a angajat sa indeplineasca noua tinta a aliantei de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de aparare pana in 2029 – mai rapid decat majoritatea aliatilor europeni.

Oficialii de la Berlin au subliniat necesitatea de a promova o industrie europeana de aparare, mai degraba decat sa se bazeze pe companii americane. Dar obstacolele sunt considerabile.

Spre deosebire de Statele Unite, in Europa piata este fragmentata. Fiecare tara are propriul set de standarde de achizitii.
Statele Unite, care au cele mai mari cheltuieli militare din lume, are deja o serie de giganti in domeniul apararii, precum Lockheed Martin si RTX, si un avantaj in domenii cheie, inclusiv tehnologia satelitara, avioanele de vanatoare si munitiile ghidate cu precizie. Washington a inceput, de asemenea, sa stimuleze startup-urile din domeniul tehnologiei apararii in 2015 – inclusiv Shield AI, producatorul de drone Anduril si compania de software Palantir – acordandu-le fragmente din contracte militare.

Pana de curand, startup-urile europene se bucurau de putin sprijin guvernamental.

Insa o analiza realizata de Aviation Week in luna mai a aratat ca cele mai mari 19 tari europene care cheltuiesc in domeniul apararii – inclusiv Turcia si Ucraina – ar fi trebuit sa cheltuiasca 180,1 miliarde in acest an pentru achizitii militare, comparativ cu 175,6 miliarde pentru Statele Unite. Cheltuielile militare totale ale Washingtonului vor ramane mai mari.

Hans Christoph Atzpodien, seful asociatiei germane a sectorului de securitate si aparare BDSV, a declarat ca provocarea o reprezintga faptul ca sistemul de achizitii al armatei era orientat catre furnizori consacrati si nu este potrivit pentru ritmul rapid pe care il necesita noile tehnologii.

Ministerul german al Apararii a declarat intr-un comunicat ca ia masuri pentru a accelera achizitiile si pentru a integra mai bine startup-urile, astfel incat noile tehnologii sa fie rapid disponibile pentru Bundeswehr.

Annette Lehnigk-Emden, sefa agentiei de achizitii a fortelor armate, a evidentiat dronele si inteligenta artificiala ca domenii emergente pe care Germania trebuie sa le dezvolte. „Schimbarile pe care le aduc pe campul de lupta sunt la fel de revolutionare ca introducerea mitralierei, tancului sau avionului”, a declarat ea pentru Reuters.

Sven Weizenegger, care conduce centrul Cyber Innovation, acceleratorul de inovatie al Bundeswehr, a declarat ca razboiul din Ucraina schimba si atitudinile sociale, eliminand stigmatul fata de munca din sectorul apararii.

„Germania a dezvoltat o deschidere complet noua fata de problema securitatii de la invazie”, a spus el. Weizenegger a declarat ca primea 20-30 de solicitari pe LinkedIn pe zi, comparativ cu poate 2-3 pe saptamana in 2020, cu idei pentru dezvoltarea de tehnologii de aparare.

Unele dintre ideile aflate in dezvoltare par a fi coborate din filmele de science fiction – cum ar fi gandacii cyborg de la Swarm Biotactics, care sunt echipati cu rucsacuri miniaturale specializate ce permit colectarea de date in timp real prin intermediul camerelor, de exemplu. Stimulii electrici ar trebui sa permita oamenilor sa controleze miscarile insectelor de la distanta. Scopul este ca acestea sa ofere de exemplu informatii despre pozitiile inamice in medii ostile.

„Biorobotii nostri sunt echipati cu stimulare neuronala, senzori si module de comunicare securizate. Acestia pot fi condusi individual sau pot functiona autonom in roiuri”, a declarat CEO-ul Stefan Wilhelm.

In prima jumatate a secolului al XX-lea, oamenii de stiinta germani au fost pionieri in dezvoltarea multor tehnologii militare care au devenit standarde globale, de la rachete balistice la avioane cu reactie si arme ghidate. Dar, dupa infrangerea din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Germania a fost demilitarizata, iar talentul sau stiintific a fost dispersat.

Wernher von Braun, care a inventat prima racheta balistica pentru nazisti, a fost unul dintre sutele de oameni de stiinta si ingineri germani transportati in Statele Unite in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial, unde a lucrat ulterior la NASA si a dezvoltat racheta care a dus nava spatiala Apollo pe Luna.

In ultimele decenii, inovatia in aparare a fost un factor puternic al progresului economic. Tehnologii precum internetul, GPS-ul, semiconductorii si motoarele cu reactie au provenit din programele de cercetare militara inainte de a transforma viata civila.

Lovita de preturile ridicate la energie, de o incetinire a cererii pentru exporturile sale si de concurenta din partea Chinei, economia Germaniei, in valoare de 4,75 trilioane de dolari, s-a contractat in ultimii doi ani. Extinderea cercetarii militare ar putea oferi un impuls economic.

„Trebuie doar sa ajungem la aceasta mentalitate: o baza industriala de aparare puternica inseamna o economie puternica si inovatie pe steroizi”, a spus Markus Federle, partener manager la firma de investitii axata pe aparare Tholus Capital.

Aversiunea fata de risc in randul investitorilor europeni a dezavantajat in trecut startup-urile, care s-au straduit sa obtina capitalul necesar pentru a supravietui „vaii mortii” – etapa critica initiala cand costurile sunt mari si vanzarile scazute. Dar o crestere a cheltuielilor pentru aparare de catre guvernele europene in urma invaziei Rusiei in Ucraina i-a determinat pe investitori sa caute oportunitati.
Europa se mandreste acum cu trei startup-uri cu o valoare de peste 1 miliard de dolari: Helsing, producatorul german de drone Quantum Systems si Tekever din Portugalia, care produce si drone. „Exista multa presiune acum asupra Germaniei, fiind natiunea lider in apararea europeana”, a declarat Sven Kruck, directorul de strategie al Quantum.

Germania a devenit al doilea cel mai mare sustinator militar al Ucrainei dupa Statele Unite. Comenzile care ar fi putut dura ani de zile pentru a fi aprobate dureaza acum cateva luni, iar startup-urile europene au avut ocazia sa-si testeze rapid produsele pe teren, au declarat mai multe surse.

Finantarea cu capital de risc a tehnologiei europene de aparare a atins 1 miliard de dolari in 2024, in crestere de la 373 de milioane de dolari din 2022 si se asteapta sa creasca si mai mult in acest an. „Societatea a recunoscut ca trebuie sa ne aparam democratiile”, a declarat Christian Saller, partener general la HV Capital, investitor atat in ARX, cat si in Quantum Systems.

Finantarea a crescut mai rapid in Germania decat in alte parti, potrivit unei analize a datelor realizate de Dealroom pentru Reuters. Startup-urile germane din domeniul apararii au primit de la investitori 1,4 miliarde de dolari in ultimii cinci ani.