„Gaslighting public” la nivel instituțional. Cum a transformat CSM un vot despre salarii într-un atac politic la adresa presei și societății civile

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-o analiză publicată pe LinkedIn, Andrea Chiș, fostă judecătoare, introduce în dezbaterea publică românească un concept până acum rezervat psihologiei clinice: „gaslightingul public” — tehnica prin care o autoritate încearcă să convingă o societate că evenimentele nu s-au petrecut așa cum le-a trăit în mod verificabil. Pretextul analizei este Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Andrea Chis arată că „spre deosebire de propaganda clasică – care vrea să te convingă de o ideologie – gaslightingul public urmărește erodarea ideii de adevăr obiectiv. Scopul este să creeze atâta confuzie încât publicul să își pună la îndoială propria memorie sau discernământ”.

Tehnica revoluționară ce ar putea salva gheața arctică a trecut primul test. De ce cercetătorii privesc rezultatele cu prudență

Canicula schimbă modul în care dormim și poate afecta sănătatea mai mult decât ne imaginăm

CSM a publicat un document de peste 70 de pagini în care acuză mai mulți politicieni, ONG-uri și publicații că ar fi derulat, în ultimul an, o campanie de decredibilizare a justiției — un demers fără precedent, în care o organizație cu pondere în puterea judecătorească nominalizează oameni și instituții din societate în această manieră.

Printre cei vizați se numără premierul Ilie Bolojan, liderul USR Dominic Fritz, ONG-urile Funky Citizens, Expert Forum, Declic și Corupția Ucide, precum și publicații precum G4Media, PressHub și Recorder.

Referitor la Recorder, CSM susține că un documentar al acestuia a constituit „un nou episod al campaniei concertate derulate în ultima perioadă împotriva judecătorilor”, cu scopul declarat de a prelua controlul politic asupra puterii judecătorești.

Fundamentul de fapte pe care se sprijină analiza Andreei Chiș privește natura reală a consultărilor care au precedat hotărârea. CSM a prezentat documentul ca reflectând voința exprimată de cele 239 de adunări generale ale instanțelor din întreaga țară, unde 3.580 de judecători, reprezentând 98,6% dintre magistrații prezenți, ar fi votat pentru apărarea independenței justiției în fața tentativelor de subordonare politică.

Această prezentare a fost imediat contestată. Asociația Forumul Judecătorilor din România a precizat că cei 3.580 de judecători nu au votat un material cu conținutul Hotărârii nr. 1348 — care nici nu le-a fost comunicat în prealabil — adunările generale reunindu-se exclusiv pentru a discuta erorile privind salarizarea magistraților din proiectul publicat de Ministerul Muncii.

Procurorul Claudiu Sandu, membru CSM și fost vicepreședinte al instituției, a mers mai departe și, după ce a discutat cu mai mulți magistrați, a declarat că în adunările generale nu a fost pus în discuție un astfel de material. El a calificat drept „minciună” afirmația că 3.580 de judecători susțin demersul.

Această discrepanță – între votul tehnic pe tema salarizării și interpretarea sa ulterioară ca adeziune la un conflict politic cu presa și ONG-urile – constituie, în viziunea Andreei Chiș, nucleul „gaslightingului instituțional”.

Citește mai mult pe presshub.ro.