General român, despre ”marea corupție” din armată: ”În Armata Română există mai mulți generali medici decât generali de infanterie”

Generalul în rezervă Dorin Toma îi atrage atenția ministrului Apărării, Radu Miruță, asupra unor situații scandaoase dim armată și îl îndeamnă să fie atent la ”marea corupție”.

Toma a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO din 2022, iar anterior a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române.

”În lupta cu corupția din sistemul militar, ieri au fost prezentate rezultatele unui control la un batalion de geniu din Satu Mare. Faptele constatate sunt foarte grave, iar măsurile ar trebui să fie pe măsură. Însă, în primul rând, este vorba de modalitatea în care acel comandant a înțeles să exercite actul de comandă, considerând că unitatea este propria sa moșie.

Cu tot respectul, nu astfel de cazuri reprezintă marea corupție. O astfel de unitate nu are fonduri publice la dispoziție și nu desfășoară proceduri de achiziții, neavând competențe în acest sens.

Fregata rusă Essen nu mai poate lansa rachete Kalibr după ce a fost lovită de ucraineni: ”Lovitura a nimerit suprastructura centrală a navei”

Fotbal sub umbra războiului. Statele Unite anulează amicalul cu Albania din motive de securitate

Prezentarea acestui caz într-o conferință de presă ca o mare realizare și preluarea știrii de către mass-media nu face, de fapt, decât un deserviciu ideii de combatere a marii corupții în sistemul militar.

Pentru că încă îl suspectez pe noul ministru că este de bună-credință, dar se pare că este intoxicat cu tot felul de informații pe care încearcă să le comunice (despre ce înseamnă o reală comunicare publică în domeniul apărării naționale, cu altă ocazie), mi-aș permite să îi recomand să-și aplece atenția asupra unor structuri unde, într-adevăr, am putea vorbi de mare corupție.

Un exemplu relevant este cel al Spitalului Militar Central din București, unde DNA a descoperit anul trecut un caz de corupție în care fostul comandant, alături de personal militar și civil, este cercetat pentru săvârșirea a diverse fapte penale. Ar fi deosebit de interesant să se comunice public rezultatele controalelor efectuate la acest spital.

Cazul fostului comandant este unul aparte: acesta a fost menținut în funcție prin prelungiri succesive ale mandatului, în condiții cel puțin suspecte, fiind avansat la gradul de general de mai multe ori și decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român, fără a fi clare faptele de arme care au justificat aceste onoruri.

De altfel, este de notorietate faptul că în Armata Română există mai mulți generali medici decât, de exemplu, generali de infanterie, în condițiile în care majoritatea unităților militare care participă la exerciții sau misiuni (atât în țară, cât și în teatrele de operații) nu au funcțiile de medic încadrate.

Se pare că este mult mai confortabil să activezi în spitalele militare decât în unitățile operative.

Un alt exemplu: în urmă cu un an, DNA declanșa o amplă anchetă la Comandamentul Logistic Întrunit, structura principală responsabilă de derularea unor importante programe de achiziții în Armata Română (inclusiv echipamentul soldaților). Deși fostul comandant a trecut în rezervă și este cercetat de DNA, ar fi fost de așteptat să se efectueze un control intern, iar rezultatele acestuia să fie prezentate public într-o conferință de presă.

Și cazul acestui general este unul aparte; timp de 20 de ani a condus logistica armatei, o longevitate unică în orice armată modernă. Acesta a fost menținut în funcție atât de mult timp în ciuda faptului că responsabilii operaționali din Armata Română erau constant nemulțumiți de activitatea structurii, care ar fi trebuit să asigure echipamente de calitate, bazate pe specificații tehnice elaborate profesionist.

Ar fi interesant, de asemenea, să se realizeze, probabil în premieră, un audit la Direcția generală pentru armamente.

Apoi, este vorba de calitatea actului de control. Corpul de Control al MApN nu are, în esență, expertiza necesară pentru a evalua capacitatea operațională a diferitelor structuri militare; acesta verifică, preponderent, aspecte semnalate prin petiții sau reclamații. Motivul este simplu: lipsa expertizei operaționale la nivelul acestei structuri.

Instituția care ar fi trebuit să sprijine conducerea ministerului în înțelegerea situației reale din armată — Inspectoratul General al Armatei Române — a fost desființată în 2007, în ciuda unei tradiții îndelungate (înființată în 1910 de Regele Carol I, avându-l ca prim inspector general pe Principele Moștenitor Ferdinand). Instituții similare de tip ‘Inspector General’ funcționează și astăzi în armate de referință, precum cea franceză sau cea americană”, a scris fostul general pe Facebook.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat joi că, în urma unui control operativ efectuat la Batalionul 52 Geniu Tisa din Satu Mare, au fost descoperite multiple nereguli grave, care vizează ocuparea ilegală a unor funcții, falsificarea rezultatelor la selecții, activități fictive pentru obținerea de bani și folosirea personalului militar în scopuri personale.

„În urma controlului operativ, la Batalionul 52 Geniu Tisa de la Satu Mare s-a găsit ocuparea ilegală a unor posturi de soldat și soldat gradat profesionist, s-a găsit situația modificării rezultatelor de selecție a unor candidați, astfel încât să fie declarați admiși cei care fuseseră declarați respinși. S-a găsit modificarea rezultatelor, iar în conformitate cu declarațiile unora dintre cei implicați, schema asta s-a întâmplat inclusiv prin sume de bani date celor care organizau aceste selecții”, a afirmat ministrul Apărării, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, ancheta a scos la iveală și inventarea unor activități inexistente, folosite pentru obținerea unor venituri suplimentare și pentru majorarea pensiilor.

„Au fost, de asemenea, inventate de personalul militar de acolo activități inexistente, activități inexistente care au fost inventate pentru a se încasa sume de bani, sume de bani care, pe lângă faptul că au fost încasate pe activități care n-au fost desfășurate, au dus la creșterea pensiei pentru cei care își autoinventaseră astfel de activități și la 2.000 de lei pe lună în plus pentru pensie”, a declarat Radu Miruță.

Camioane militare folosite în scop personal și magazine ilegale

Ministrul Apărării a precizat că printre neregulile constatate se numără și utilizarea logisticii militare în interes privat, precum și existența unor activități comerciale ilegale în interiorul unității.

„S-a găsit, tot în această unitate, utilizarea camioanelor militare în scopuri personale. S-a găsit o rețea de magazine ilegală care nu îndeplinea absolut nicio condiție și care nici măcar nu îndeplinea condițiile sanitare, nu declara absolut nicio sumă de bani. Au fost identificate situații în care militarii din această unitate erau folosiți de superiori pentru activități în proprietăți și curți personale”, a spus Miruță.

El a adăugat că au fost descoperite și tăieri ilegale de lemn și misiuni fictive.

„Au fost găsite situații de tăieri masive și ilegale de lemn care au fost duse în mediul gospodăresc al celor care conduceau unitatea, utilizându-se inclusiv camioanele militare pentru transportul acestor mase lemnoase. Au fost găsite misiuni fictive de transport al personalului din conducere, pentru care se decontau combustibili și sumele de bani aferente deplasării”, a afirmat ministrul.

Sesizarea DNA și măsuri administrative

În urma constatărilor, Ministerul Apărării a dispus măsuri administrative și a sesizat organele de anchetă penală.

„În urma acestor lucruri pe care le-am descoperit la această unitate, la acest Batalion 52, documentele au fost ridicate și înaintate structurilor abilitate, un calup destul de mare de oameni au fost trimiși către Direcția Națională Anticorupție. S-a dispus întreruperea mandatului domnului comandant și organizarea unui nou concurs. Am solicitat verificarea cu anularea concursurilor care au fost identificate că s-au desfășurat ilegal. Magazinele din interiorul garnizoanei au fost evident desființate și am depus măsuri pentru recuperarea prejudiciilor”, a declarat Radu Miruță.

Ministrul Apărării a subliniat că speră ca situația să fie una izolată și a reafirmat politica de toleranță zero față de corupție.

„Da, sper să fie un caz izolat. Armata are o capacitate de a elimina astfel de cazuri care se întâmplă, sper, pe la un câte un colț, însă corupția nu are prea mulți părinți și corupția are zero toleranță din punctul meu de vedere”, a mai spus Miruță.