Generația sub presiune: adevărul medical despre consumul de alcool la tineri

În fiecare weekend, străzile orașelor se animă de râsete, muzică și energie tânără. Dar, dincolo de atmosfera vibrantă, se conturează un fenomen tot mai îngrijorător: consumul de alcool în rândul tinerilor. Pentru mulți adolescenți și studenți, băuturile alcoolice au devenit nu doar o formă de relaxare, ci un „pașaport” spre acceptare socială, curaj sau evadare din presiunea cotidiană. Întrebarea este: cât de mult din această normalizare a alcoolului ascunde, de fapt, o problemă reală pe care preferăm să nu o vedem?

Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor a devenit o problemă din ce în ce mai frecventă, cu efecte negative pe termen scurt și lung asupra sănătății fizice, psihice și sociale. Deși adesea perceput ca fiind „normal” la vârste fragede, alcoolul are un impact mult mai puternic asupra unui organism în dezvoltare decât asupra unui adult. Cercetările medicale arată clar: ca nu există un nivel sigur al consumului de alcool pentru tineri.

Trump îi îndeamnă pe iranieni să treacă la asalt: ”Preluați controlul asupra instituțiilor. Ajutorul e pe drum”

Apple și Google își unesc forțele: Siri intră într-o nouă eră alimentată de AI – Analiză

Cu alte cuvinte, organismul ne-a pregătit să facem față băuturilor spirtoase prin intermediul strămoșilor noștri de acum mai bine de 10 milioane de ani, de când aceștia erau capabili să digere fructele putrezite pe care le găseau pe jos.

Prima băutură a fost, cel mai probabil, făcută accidental. Obiceiul în sine de a produce băuturi alcoolice prin fermentarea fructelor datează din anul 10,000 î.Hr., din perioada neolitică, perioadă din care s-au găsit primele halbe și căni destinate consumului de bere. Pictogramele egiptene arată că, în anul 4000 î.Hr., în Orientul Apropiat deja se consuma vin – se pare că aici se găsea o varietate foarte mare de băuturi (17 feluri de bere și 24 de soiuri de vin) care era folosit deopotrivă la petreceri, dar și în cadrul ceremoniilor religioase sau în scopuri medicinale.

Mențiuni în legătură cu alcoolul apar încă din antichitate, fiind puse în legătură cu diverse figuri istorice cunoscute, precum Platon și Alexandru cel Mare, care susțineau atât consumul acestuia în scopuri sacre, pentru stabilirea unor legături spirituale, cât și în scop recreativ, subliniind totodată importanța moderației.

Metabolizarea alcoolului. Ce se intampla in organismul nostru cand ingeram alcool?

În farmacocinetica alcoolului se urmăresc trei procese consecutive: absorbţia în stomac şi intestinul subţire, distribuţia în organism şi metabolizarea cu eliminarea acestuia din organism. Cea mai mare parte a alcoolului este metabolizată în ficat prin convertirea iniţială în aldehidă acetică şi ulterior în acetate.

Atât aldehida acetică, cât şi acetatul sunt responsabili de dezvoltarea diferitor leziuni hepatice în cadrul abuzului cronic de alcool.

Problemele de sanatate incep sa apara in momentul in care moderatia este inlocuita de consumul sustinut de alcool . Aceasta idee capata in lumea medicala denumirea de alcoholism.

Ce este alcoolismul

Alcoolismul este dependenta aflata pe primul loc in clasamentul cauzelor care favorizeaza aparitia cirozei hepatice, surclasand infectiile cu virusuri hepatice de tip B, C si D. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Romania se situeaza pe locul al treilea in Uniunea Europeana din punct de vedere al cantitatii de alcool consumata pe cap de locuitor. Datele furnizate de OMS indica faptul ca aproximativ 10% din mortalitatea generala a populatiei cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani se datoreaza abuzului de alcool, mai mult de o treime din cauzele acestor decese fiind reprezentate de sofatul in stare de ebrietate.

Alcoolismul reprezinta manifestarea constienta sau nu a unui individ de a consuma alcool in cantitati crescute, indiferent de consecintele acestei actiuni. Tulburarea consumului de alcool reprezinta o adictie manifestata atat la nivel fizic, cat si psihic.

Dependenta de alcool este mediata de multiple structuri neuronale care implica o serie de circuite cerebrale si mecanisme neuroadaptative ale neurotransmitatorilor si neuropeptidelor de la nivelul sistemului nervos central. Dezvoltarea adictiilor implica aparitia unui mecanism de invatare maladaptativ, care favorizeaza formarea unor experiente intense in raport cu abuzul de substanta si determina constituirea unui comportament persistent si incontrolabil de cautare si ingestie de alcool.

Efectele de scurta durata ale ingestiei de alcool

Persoana in cauza experimenteaza senzatii euforice de scurta durata de exemplu : veselie excesiva  si confort psihic temporar datorita capacitatii substantei psihoactive de a influenta centrii placerii mediati de dopamina.

Alcoolul are, de asemenea, efect analgezic, datorită acțiunii sale de stimulare asupra sintezei endogene de substanțe opioide, atribuindu-i caracterul adictiv

În timp, însă, abuzul de alcool are un efect deprimant asupra sistemului nervos central, ingestia în cantități mari a acestei substanțe psihoactive alterând calitatea somnului și determinând apariția stării de irascibilitate pe parcursul zilei. Impulsurile nervoase sunt transmise mai lent din cauza efectului de inhibare asupra unor neurotransmițători, precum acidul gamma-amino butiric și glutamatul.

Cresterea alcoolemiei peste valoarea de 0.05% determina aparitia tulburarilor nervoase la nivelul lobului frontal, manifestate prin dificultate decizionala, impulsivitate si reducerea cenzurii.

Diagnosticul acestei afecțiuni este stabilit de către un medic psihiatru, pe baza următoarelor criterii.

Toleranta – manifestata prin nevoia de consum a unei cantitati crescute de alcool odata cu trecerea timpului pentru obtinerea aceluiasi efect sau pentru intoxicare.

Abstinenta – reprezentata de instalarea simptomelor de sevraj care apar la diminuarea sau intreruperea brusca a consumului de etanol.

Ingestia unei cantitati mai mari de alcool fata de cat se intentioneaza.

Incercari repetate si fara succes de a se renunta la consumul de alcool.

Alocarea unor perioade de timp extinse consumului de alcool sau revenirii dupa un episod de intoxicatie acuta.

Abandonarea sau diminuarea activitatilor sociale, profesionale ori recreative in favoarea acestui viciu.

Abuzul de alcool in cazul in care persoana cunoaste efectele nocive ale acestuia si riscul pe care il reprezinta pentru dezvoltarea altor afectiuni secundare.

Indicii care ne duc cu gândul la consumul excesiv de alcool pot fi observate atât în acțiunile cotidiene, cât și în diverse simptome propriu-zise.

În viața de zi cu zi, consumatorii cronici experimentează:Neglijarea indatoririlor familiale/profesionale,indepartarea de cercurile sociale pentru a da curs nevoii imperioase de a consuma alcool,deteriorarea cognitiva,ingestia de alcool care nu este destinat consumului (spirt, parfum).

Simptomele alcoolismului includ cel mai des: Tremor matinal al mainilor, dureri abdominale, senzatie de greata, parestezii (amorteala si furnicaturi) la nivelul membrelor inferioare, stare de confuzie, alterari comportamentale care pot include stare de iritabilitate, episoade de violenta sau depresie.

Simptome deseori trecute cu vederea care au legatura cu consumul de alcool includ: diminuarea valorilor tensiunii arteriale, dereglari ale ritmului cardiac (tahicardie sau fibrilatie atriala), hipoventilatie (diminuarea frecventei respiratorii), hipotermie, varsaturi, hipoglicemie, ischemie miocardica (infarct la pacientii cu boala coronariana), encefalopatie Wernicke- datorata deficitului de vitamina B12, manifestata prin tulburare echiliburlui ,dificultate la mers,tulburari ale miscarilor globilor oculari si alterarea statusului mental psihoza Korsakoff – caracterizata prin dezorientarea temporo-spatiala si asupra propriei persoane iar statusul nutritional deficitar este des intalnit la consumatorii cronici si se datoreaza alterarii comportamentelor alimentare.

De asemenea sunt de mentionat o serie de manifestari psihice: Tulburari severe de atentie, concentrare si memorie, confabulatii (relatarea inconstienta a unor fapte imaginare), perioade de apatie si somnolenta care poate evolua catre torpoare (stare de apatie, inactivitate) alternata cu episoade de agitatie psihomotorie, insomnii, delir, halucinatii si stare de confuzie.

Rău fără alcool = sevraj. Rău cu alcool = intoxicație. Diferența poate salva o viață.

Ce este sevrajul ?

Sevrajul etanolic reprezinta totalitatea manifestarilor care apar la diminuarea sau intreruperea brusca a consumului de alcool. Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, sevrajul presupune aparitia urmatoarelor manifestari clinice:

Hiperreactivitatea vegetativa: transpiratii, tulburari ale ritmului cardiac , accentuarea tremorului la nivelul mainilor, insomnia, greata si varsaturi, halucinatii tranzitorii de tip vizual, tactil sau auditive, agitatie psihomotorie, stare de anxietate si convulsii grand mal.

Sevrajul precoce necomplicat se instaleaza la 4-6 ore de la ultima ingestie de alcool si dureaza cateva zile, dupa care se diminueaza treptat pana la disparitia completa.

Sevrajul precoce complicat asociaza delirium tremens si este mai frecvent intalnit la alcoolicii cronici cu peste 5 ani de consum, care prezinta deficit nutritional sever, infectii de diferite etiologii sau decompensare a unei patologii preexistente.

Delirium tremens reprezinta cea mai severa complicatie a sevrajului alcoolic si se manifesta de obicei la 2-4 zile dupa intreruperea consumului de alcool asociind: Agitatie psihomotorie , stare confuzionala, halucinatii, sindrom febril (peste 40 de grade), transpiratii abundente, dificultati de vorbire, tremor accentuat al extremitatilor.

Pe lângă manifestările fizice și psihice menționate anterior, este important să nu omitem faptul că alcoolul reprezintă punctul de plecare al unui lung drum de afecțiuni cronice ale organismului.

Pornind de la intoxicația alcoolică și de la des întâlnita dar adesea subestimată steatoză hepatică, care avansează încet dar sigur către hepatita alcoolică și ciroză hepatică, vorbim despre stări premergătoare neoplasmelor hepatice. Alcoolul favorizează de asemenea, alături de fumat, apariția patologiilor cardiovasculare, recunoscute în topul afecțiunilor din România, dar este pus de asemenea în legătură si cu o serie vastă de afecțiuni la nivel mondial.

Într-o societate care a ajuns să confunde distracția cu excesul, iar curajul cu inconștiența, adevărul medical rămâne necruțător: alcoolul nu este un joc, iar organismul tânăr plătește cel mai scump preț. Fiecare pahar „nevinovat” poate fi o cărămidă pusă la temelia unei dependențe care distruge nu doar ficatul, ci și identitatea, viitorul și viața. Generația de azi nu are nevoie de alcool ca să fie acceptată, curajoasă sau liberă. Are nevoie de informație, echilibru și alegeri conștiente. Pentru că adevărata putere nu stă în a rezista la sevraj, ci în a spune „nu” înainte ca acesta să înceapă.