Georgescu, mesaj panicard în ton cu narativele Rusiei: ”Cer Parlamentului să respingă în mod patriotic solicitarea lui Nicușor Dan. Reiterez solicitarea de a urgenta procedura de suspendare din funcție a lui Nicușor Dan”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a cerut Parlamentului să respingă solicitarea președintelui Nicușor Dan și a susținut că inclusiv participarea unui singur militar la structura de comandă ar putea angaja România în conflict.

Călin Georgescu a afirmat: „Nicușor Dan a cerut Parlamentului să aprobe participarea Armatei României, cu până la 20 de militari, în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Consider acest demers grav și insuficient explicat țării. Este un pas sinucigaș spre angajarea României într-un război care nu este al nostru, începutul unui drum care, odată deschis, va fi greu de închis. Miza nu este numărul militarilor, ci angajamentul politico-militar al României. Chiar și trimiterea unui singur militar poate atrage întreaga țară în logica unui conflict.”

Operațiunea Vivaldi. Ucraina continuă să recupereze teren in Donbas, forțele Rusiei dau înapoi

Protest ”de amploare” la Timișoara: nouă suveraniști scandează ”Georgescu președinte” – VIDEO

Afirmația induce însă ideea că militarii ar urma să fie trimiși în Ucraina sau să participe la lupte. Niciuna dintre aceste situații nu este prevăzută în solicitarea transmisă Parlamentului.

Ce prevede, în realitate, solicitarea adresată Parlamentului

Președintele Nicușor Dan a cerut aprobarea participării, începând cu trimestrul al doilea al anului 2026, a cel mult 20 de militari români la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile sale de comandă și control.

Comandamentul are caracter rotațional și funcționează alternativ în Franța și Marea Britanie, nu pe teritoriul Ucrainei. Militarii români ar urma să fie personal de stat major, implicat în activități de planificare strategică, operații curente, securitate și apărare cibernetică, potrivit documentului transmis Parlamentului.

În solicitare se precizează: „Armata României poate contribui cu personal de stat major la Comandament și structurile de comandă și control subordonate acestuia, în domenii critice precum planificarea strategică, operații curente, securitate și apărare cibernetică. Participarea Armatei României la acest demers ar contribui la creșterea vizibilității, la proiectarea intereselor noastre naționale și ar demonstra o atitudine proactivă, precum și continuitate în raporturile cu partenerii strategici.”

Documentul exclude o obligație automată de a trimite trupe în Ucraina

Un alt element omis din mesajul lui Călin Georgescu este precizarea explicită potrivit căreia participarea la planificare nu presupune dislocarea unor forțe pe teritoriul Ucrainei.

Documentul prezidențial arată: „Națiunile-cadru au subliniat că participarea, la acest moment, în procesul de planificare nu implică și obligația de a disloca capabilități pe teritoriul Ucrainei și că viitoarele potențiale contribuții vor fi supuse restricțiilor și aprobărilor naționale.”

Prin urmare, eventuala participare ulterioară la o altă misiune nu poate fi decisă automat prin aprobarea celor 20 de posturi de stat major. Orice contribuție viitoare ar necesita o decizie separată și parcurgerea procedurilor naționale de aprobare.

Comandamentul pregătește garanții pentru perioada de după încetarea focului

Structura la care ar urma să participe militarii români a fost activată în 2025 în cadrul Coaliției de Voință pentru Ucraina. Scopul declarat este pregătirea unui sistem de garanții politice și de securitate care să funcționeze după încheierea unui acord de încetare a focului.

Solicitarea transmisă Parlamentului precizează: „În acest context, s-a constituit «Coalition of the Willing – Coaliția de Voință pentru Ucraina», cu scopul de a asigura, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina. În vederea implementării deciziilor de nivel politic, în domeniul militar, în anul 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, structură cu caracter rotațional, dislocată, prin alternanță, în Franța și Marea Britanie.”

România nu are statut de neutralitate

Călin Georgescu a mai susținut: „Superioritatea României ca actor strategic vine din neutralitatea față de orice conflict: ea ne face un partener căutat pentru pace, nu un instrument folosit în război.”

Formularea este, de asemenea, înșelătoare. România nu este un stat cu neutralitate permanentă, ci membru NATO din 29 martie 2004, în urma aderării prin Legea nr. 22/2004. Calitatea de membru al Alianței presupune participarea la un sistem de apărare colectivă. Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord stabilește că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, fiecare stat având obligația de a acorda sprijin în forma pe care o consideră necesară.

Apartenența la NATO și participarea la o structură de planificare nu transformă însă România într-o parte combatantă în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Președinția denunță o „manipulare alarmistă”

Administrația Prezidențială a reacționat la mesajele distribuite în mediul online și a subliniat că militarii nu vor fi trimiși pe front.

Instituția a transmis: „În ultimele zile, se propagă în mediul online o narațiune falsă potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina pentru a participa la război. Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict.”

Administrația Prezidențială a prezentat situația astfel: „Nicio prezență pe front: Președintele României a solicitat Parlamentului aprobarea participării României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia. România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front. Locație sigură, pe teritoriu aliat: structura de comandă are caracter rotațional și își desfășoară activitatea în Franța și Marea Britanie, la mii de kilometri distanță de linia frontului. Efectiv militar românesc extrem de redus care participă la munca de coordonare, nu de luptă: participarea României cu cel mult 20 de militari, personal de stat major, implicați exclusiv în activități de planificare, comandă și control.”

Georgescu cere suspendarea lui Nicușor Dan

Pornind de la această prezentare înșelătoare a misiunii, Călin Georgescu l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar pune în pericol siguranța României și a cerut Parlamentului să urgenteze suspendarea președintelui.

Georgescu a afirmat: „Astăzi se vede cu ochiul liber: Nicușor Dan își apără scaunul, nu țara. Pentru scaunul cumpărat prin înțelegeri, oferă acum drept tribut interesele României. Ca să-și ascundă compromisurile și să rămână la putere, execută ordinele celor care l-au instalat la Cotroceni împotriva voinței poporului român. Acest demers, alături de faptele deja cunoscute, dovedește că prezența lui la Cotroceni a devenit un pericol real pentru siguranța, independența și suveranitatea țării.”

Călin Georgescu nu a prezentat dovezi pentru acuzațiile potrivit cărora președintele ar executa ordinele unor persoane care l-ar fi instalat la Cotroceni sau că funcția acestuia ar fi fost „cumpărată prin înțelegeri”.

”Domnilor parlamentari, interesul României este pacea. Aveți astăzi ocazia de a o salva. Nu lăsați ca iresponsabilitatea unui om să devină povara unui popor întreg. Le rog pe mamele României să se roage pentru discernământul celor aflați la putere. Copiii noștri sunt o binecuvântare de la Dumnezeu și apartin familiilor lor, nu războaielor altora”, a încheiat panicard Georgescu.