Georgescu propune un nou model economic în locul capitalismului și comunismului: ”Duhul sfânt românesc”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fostul candidat la Președinție a făcut declarațiile într-un interviu pentru Agro TV.

Georgescu a pornit de la critica celor două modele economice pe care le consideră responsabile pentru exploatarea producătorului.

„Din punct de vedere evident al agriculturii este iarăși un exemplu așa cum ar trebui să fie făcută agricultura, nu în sensul nici al cooperativei dinainte de ’89, care practic a nenorocit un popor întreg. Adică: munciți pentru noi, noi luăm profitul și voi n-aveți nimic. Nici în sensul capitalismului. Adică munciți pentru noi, nu mai este partidul, dar este conglomeratul oligarhic și noi luăm profitul și voi n-aveți nimic, ci în sensul pur și simplu al Duhului Sfânt Românesc și al modului firesc de a lucra pământul”, a afirmat Georgescu.

Fumatul și vapatul pot schimba mai mult decât respirația. Efecte asupra ecosistemului bacterian din gură

Deciziile CSAT de azi: Transformarea Armatei României până în 2044. Sunt pregătite măsuri pentru consolidarea prezenței militare americane

Georgescu nu a explicat ce structură instituțională, fiscală sau juridică ar presupune un model economic bazat pe ceea ce numește „Duhul Sfânt Românesc”, dar a dezvoltat ulterior câteva dintre principiile pe care spune că ar trebui să se bazeze agricultura.

Unul dintre acestea ar fi eliminarea intermediarilor dintre agricultor și cumpărător.

Georgescu a susținut că piața liberă ar trebui să însemne exclusiv relația directă dintre producător și consumator.

„Piața liberă este făcută strict între producător și consumator, fără intermediere. Tot ce înseamnă samsar trebuie să dispară. Noi discutăm strict de producătorul român și de consumatorul român, un lanț scurt, ultrascurt, este legătura directă. Asta dă valoare pieței și piața liberă este făcută de ei. Este făcută fără intervenție”, a declarat fostul candidat la Președinție.

El a insistat ulterior asupra ideii că producătorul trebuie să decidă singur prețul produselor sale.

„Exportul trebuie să fie iarăși la mâna producătorului. Nimeni nu poate să intervină, pentru că el își pune prețul. Încă o dată vă spun, piața liberă este cheia jocului unei economii agricole. Nimeni n-are dreptul să se implice”, a afirmat Georgescu.

În aceeași intervenție, el a pus problemele agriculturii pe seama marilor companii și a ceea ce a numit „oligarhia mondială”.

„Au venit și s-au implicat marile lanțuri corporatiste și poate oligarhia mondială. Ăsta este necazul României”, a declarat Georgescu.

Deși a susținut că piața ar trebui să funcționeze „fără intervenție”, Georgescu a cerut, în aceeași discuție, o intervenție consistentă a statului în finanțarea agriculturii.

El a susținut că subvențiile pentru producătorii români ar trebui să fie mai mari și garantate, iar agricultorii ar trebui finanțați prin bănci românești.

„Subvențiile trebuie plătite la timp. Trebuie să fie complete și foarte sigure și, în primul rând, foarte bogate în a putea să ajute producătorul român, pentru că de aici este viața țării. Apoi trebuie să ai bănci populare, bănci românești de credit pentru producție, pentru agricultorul român, care să-l ajute, nu să-l înfunde”, a spus Georgescu.

Fostul candidat la Președinție a mers mai departe și a recomandat evitarea totală a băncilor cu capital străin.

„Niciun credit nu trebuie luat de la o bancă străină, pentru că asta înseamnă că îl face dator pe toată viața”, a afirmat acesta.

Georgescu: „Țăranul român este regele neîncoronat al acestei țări”

În centrul modelului prezentat de Georgescu se află agricultorul, despre care afirmă că ar trebui să reprezinte baza economiei naționale.

El și-a reluat programul „hrană, apă, energie”, prezentat și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024, susținând că acesta nu reprezintă doar o formulă electorală.

„Indiferent ce se face astăzi în lume, hrană, apă, energie, proiectul de țară pe care eu l-am propus poporului român de mai bine de 10 ani nu este o formulă electorală, ci este arhitectura libertății și prosperității poporului român. Iar în mijlocul acestui program este agricultorul, care înseamnă nu doar producția vegetală, ci și animale și tot acest complex de factori pe care noi putem să-i punem în valoare, în primul rând pentru prosperitatea totală și completă a poporului și ulterior pentru exporturi”, a spus Georgescu.

El a descris apoi agricultorul într-o formulă pe care a folosit-o și în alte intervenții publice:

„Țăranul român este regele neîncoronat al acestei țări”, a declarat Georgescu.

„Viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială”

Modelul economic prezentat de Georgescu este însoțit și de o componentă religioasă și anti-tehnologică. În același discurs în care a vorbit despre „Duhul Sfânt Românesc”, el a pus agricultura în opoziție cu inteligența artificială și a introdus sintagma „antihrist digital”.

„Vreau să fiu foarte clar: viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială. Astăzi, când lumea se îndreaptă către un antihrist digital, agricultura românească este nu doar potențialul românesc de salvare și de prosperitate, ci este forma prin care România va ajuta o întreagă lume prin exemplu propriu”, a declarat Georgescu.

El nu a explicat ce înțelege prin „antihrist digital” și nici cum ar urma să fie tradusă formula „Duhului Sfânt Românesc” în politici economice concrete.

La finalul discuției, întrebat ce măsuri concrete ar lua pentru sectorul agroalimentar dacă ar ajunge din nou într-o poziție care să-i permită să decidă, Georgescu nu a prezentat un program detaliat.

„Vă spun un lucru simplu. Nu știu ce voi face, dar vă spun sigur ce nu voi face: nu voi fura și nu voi trăda”, a răspuns el.