Georgia sugereaza ca ar putea anula legea „agentilor straini” in schimbul unui pachet de sprijin economic si de securitate de la Washington
Legea „agentilor straini” care a scos sute de mii de oameni pe strazile din Tbilisi, capitala Georgiei, ar putea fi retrasa in schimbul unui pachet de sprijin economic si de securitate de la Washington, a sugerat partidul de guvernamant, informeaza The Guardian.
Ca raspuns la un proiect de lege depus in Congresul SUA, care ar deschide discutiile asupra unui acord comercial in schimbul unor noi angajamente privind drepturile civile, partidul de guvernamant Visul Georgian a mentionat intr-o declaratie ca va trebui sa vada progrese in ceea ce priveste astfel de promisiuni in cel mult un an.
Organul de conducere al partidului, cunoscut sub numele de Consiliul Politic, a emis marti o declaratie in care a insistat ca guvernul nu va fi santajat, dar a semnalat, de asemenea, ca o iesire din criza este posibila daca exista progrese rapide in ceea ce priveste conditiile comerciale preferentiale si liberalizarea vizelor.
„Partenerii nostri isi pot rearanja in mod semnificativ relatiile in maximum un an. Daca isi dau seama de acest lucru, relatiile se vor stabili foarte repede, dar daca vor continua aceeasi abordare fata de Georgia, va afecta atat interesele Georgiei, cat si ale Americii”, a spus partidul
Conform noii legi georgiene privind transparenta influentei straine, care a trecut de a treia si ultima lectura martea trecuta, organizatiile societatii civile si mass-media care primesc peste 20% din veniturile lor din strainatate vor fi obligate sa se inregistreze ca „organizatii care servesc interesele unei puteri straine.
Legislatia este privita ca o copie a unei legi introduse in Rusia in 2012, care a fost folosita ca instrument pentru reprimarea celor cu simpatii catre vest.
UE a avertizat ca legislatia va fi un obstacol in calea aderarii la blocul comunitar, in timp ce SUA au spus ca legea si o recenta izbucnire a retoricii anti-occidentale risca sa transforme Georgia „mai degraba intr-un adversar decat intr-un partener”.
Protestatarii s-au adunat in fata parlamentului Georgiei in ultima luna, sustinand ca guvernul fostului stat sovietic realinieaza tara cu Moscova, la trei decenii dupa ce aceasta a devenit o republica independenta.
Presedintele Georgiei, Salome Zourabichvili, a respins legea, dar partidul de guvernare are voturi pentru a-i ignora interventia.
Saptamana aceasta, congresmanul republican din Carolina de Sud, Joe Wilson, a depus un proiect de lege care ar incepe discutiile cu Georgia privind „un regim comercial preferential robust” si liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii georgieni, in schimbul „progresului semnificativ si sustinut catre revigorarea democratiei sale”.
Departamentul de aparare al SUA ar fi, de asemenea, mandatat sa exploreze „furnizarea de echipamente de securitate si aparare potrivite pentru apararea teritoriala impotriva agresiunii ruse si elemente concomitente de antrenament, intretinere si sprijin pentru operatiuni”.
Consiliul politic al Visului Georgiei, fondat si condus de Bidzina Ivanishvili, un miliardar care s-a imbogatit in Rusia in anii 1990, a raspuns marti intr-o declaratie plina de inflorituri, care a sugerat totusi o deschidere catre compromis.
„Din 2020, ONG-urile au incercat sa organizeze o revolutie in aceasta tara de doua ori si abia asteptam a treia incercare. Aceasta lege nu este o moneda de schimb pentru noi, ci o modalitate eficienta de a proteja suveranitatea Georgiei si nu putem face comert cu suveranitatea tarii”, a spus consiliul.
Consiliul a adaugat ca ar fi interesat de un acord comercial si de liberalizarea vizelor, precum si de sprijin economic suplimentar. A continuat sa ceara inceperea discutiilor de aderare la UE pana la sfarsitul anului si asigurari ca ONG-urile din Georgia vor lasa deoparte „planurile revolutionare”.
„Daca vor face toate acestea, atunci nu va mai fi nevoie ca legea transparentei ONG-urilor si nicio declaratie nedrepta sa raspunda”, a spus partidul.
Prim-ministrul Irakli Kobakhidze,sugerase ca ar putea revizui legea agentilor straini dupa ce va primi un aviz juridic de la Comisia de la Venetia.
Marti, Comisia a recomandat cu fermitate abrogarea legii in forma sa actuala, sustinand ca „defectele sale fundamentale vor implica consecinte negative semnificative pentru libertatile de asociere si de exprimare, dreptul la viata privata, dreptul de a participa in treburile publice, precum si interzicerea discriminarii”.
