Germania este cu un pas mai aproape de reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În ciuda salariilor mari din una dintre cele mai bine plătite armate europene, recrutarea militară din Germania anul trecut a fost mai mică de jumătate din ţinta stabilită pentru 2031.

Înscrierile lente şi rata ridicată de abandon au pus presiune pe administraţia cancelarului Friedrich Merz să ia măsuri, iar discuţiile privind garanţiile de securitate pentru Ucraina, care ar implica, în cele din urmă, trupe aliat, fac situaţia şi mai urgentă, potrivit Bloomberg.

Zelenski, mesaj dur către Trump: ”Pentru noi acesta este un război, dar pentru unii este o afacere/ Niște personaje puternice vor să mă schimbe pentru că eu nu voi accepta niciodată ca pământul ucrainean să fie considerat pământ rusesc”

Divizia de securitate cibernetică a UE apelează la inteligență artificială pentru a respinge atacurile cibernetice „cu risc ridicat”

Deşi partenerii Germaniei salută reînarmarea, subiectul este diviziv pe plan intern. Susţinătorii spun că ţara trebuie să fie pregătită să se apere şi să protejeze ordinea liberală.

Aceasta intră însă în conflict cu tradiţiile pacifiste postbelice, iar cea mai mare barieră este chiar în rândul celor care ar trebui, în final, să îşi rişte viaţa.

Împovăraţi de schimbările climatice şi de o economie fragilă, tinerii germani arată un interes scăzut pentru apărarea unui sistem social şi politic care nu funcţionează pentru ei.

Cu prosperitatea generaţiilor mai în vârstă părând de neatins, cei sub 25 de ani sunt şi mai polarizaţi decât restul ţării — votând în principal pentru partidele de opoziţie de extremă dreapta sau stânga la ultimele alegeri.

Dintre toate statele UE fără armată obligatorie, Germania a fost ultima care a abolit-o, în 2011.

De atunci, Bundeswehr a devenit cunoscută pentru echipamente slabe, depăşiri de costuri şi scandaluri de extremă dreapta, ceea ce face o schimbare de direcţie şi mai dificilă.

„Este un angajator sigur, cu plată bună”

Pentru mulţi tineri, armata pare doar un alt sacrificiu impus de guvern. Totuşi, cei care aleg voluntar să se înroleze găsesc adesea stabilitate şi beneficii pe care nu le-ar fi obţinut în altă parte.

Aşa a fost cazul lui Colin B., blond, cu trăsături tinereşti, în vârstă de 22 de ani, care s-a înrolat în Bundeswehr în martie, fiind nemulţumit de câştigurile obţinute la compania unde lucrase după un stagiu în management.

„Este un angajator sigur, cu plată bună”, a spus Colin, care nu este identificat cu numele complet, conform politicii militare germane. „Nu prea ai cum să greşeşti.”

El ţine evidenţa programelor colegilor din controlul aviatic, iar munca lui seamănă cu un job de birou obişnuit, în afară de uniforma de camuflaj — şi de avantajele precum facilităţi sportive extinse şi beneficii precum cazare, mâncare şi transport public gratuite.

Armata germană oferă într-adevăr condiţii generoase, iar salariul pentru noii recruţi va creşte cu o treime, ajungând la peste 2.300 € (2.700 $) pe lună conform noii legi.

Chiar şi înainte de această creştere, venitul net era adesea de peste două ori mai mare decât ce ar fi putut câştiga tinerii în programe de ucenicie, precum cel absolvit de Colin.

În ciuda acestor stimulente financiare — şi a campaniilor masive de imagine — Bundeswehr nu este o alegere populară. Deşi recrutarea este aşteptată să crească cu 50%, ajungând la 15.000 de voluntari anul acesta, ţinta este de 40.000 — iar atingerea ei ar costa încă 24 de milioane de euro pe lună doar din majorările de salarii.

Scepticismul rămâne ridicat. Procentul celor care spun că ar apăra Germania în caz de atac este de doar 16%, potrivit unui sondaj Forsa din august. La nivel global, germanii se numără printre cei mai puţin dispuşi să lupte pentru propria ţară, conform unui sondaj Gallup din 2024.

Noua lege, care ar intra în vigoare în ianuarie dacă va fi aprobată de parlament, urmăreşte să schimbe acest lucru, obligând bărbaţii de 18 ani să completeze un chestionar despre sănătatea, abilităţile şi disponibilitatea lor de a servi. Scopul este să-i facă să ia contact cu Bundeswehr şi cu ideea de a se înrola.

Începând din iulie 2027, procesul va include o examinare medicală obligatorie. Proiectul de lege conţine şi o clauză care permite reintroducerea serviciului militar obligatoriu dacă obiectivele de recrutare nu sunt atinse — cu condiţia aprobării de către parlament.

Atât susţinătorii, cât şi oponenţii legislaţiei sunt de acord că atingerea ţintelor de recrutare — menite să crească efectivele cu 75%, până la 460.000 de soldaţi — este puţin probabilă. Dar susţinătorii unei armate mai robuste argumentează că Germania nu-şi poate permite să aştepte.

„Dacă introducem serviciul militar obligatoriu doar în cazul unei crize militare escaladate, acesta îşi pierde utilitatea ca factor de descurajare”, a declarat Norbert Röttgen, politician CDU şi membru al comisiei de afaceri externe din Bundestag, într-un răspuns scris către Bloomberg.

Într-o primă mostră a viitoarei lupte privind serviciul militar obligatoriu, oponenţii proiectului de lege susţin că guvernul merge deja prea departe.

Faptul că Bundeswehr ia legătura direct cu adolescenţii riscă să devină o formă de manipulare, spune Ingar Solty, cercetător la Fundaţia Rosa Luxemburg, o organizaţie afiliată partidului de stânga anti-militarist.

„Se vorbeşte mult despre cei care au fost pacifişti şi au ajuns să vadă armata ca importantă, dar aproape deloc despre cei care acum vor să renunţe pentru că le e teamă”, a spus el.

Serviciul militar obligatoriu ar fi şi un compromis costisitor pentru economia germană. Institutul Ifo a calculat că ar costa 70 de miliarde de euro dacă serviciul ar deveni obligatoriu pentru toţi, în principal din cauza pierderilor de venit generate de intrarea mai târzie a tinerilor pe piaţa muncii.

Bundeswehr a încercat o varietate de strategii de marketing pentru a atrage interesul. De la un serial web despre viaţa de zi cu zi a recruţilor, până la prezenţa la cel mai mare târg de fitness din lume, la Köln — şi reclame pe pungile de pâine.

Dar niciuna dintre aceste iniţiative nu este suficientă pentru a depăşi diviziunile profunde din societatea germană. Lovită de o serie de crize, de la pandemie şi migraţie la recesiune şi inegalitate, angajamentul ţării faţă de democraţie şi disponibilitatea de a o apăra au fost zdruncinate, lăsând loc naţionalismului etnic şi tendinţelor autoritare.

„Democraţia, ca idee, nu este în prezent atât de populară pe cât ar trebui să fie”, a spus Niklas Schörnig, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Păcii din Frankfurt.

La alegerile naţionale din acest an, mai mult de unul din cinci tineri sub 25 de ani au votat pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a fost catalogat ca extremist de dreapta de serviciul de informaţii interne al Germaniei.

(Foto: facebook.com/Bundeswehr)