Germania intră într-o nouă eră a producției de armament. Momentul februarie 2022 și schimbarea profundă a strategiei militare

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Atunci când, la începutul acestui an, un roi de drone prototip a survolat un poligon militar din sudul Germaniei, evenimentul a marcat un moment cu potențial transformator pentru forțele armate germane. Baza operațiunilor era un nou centru amplasat pe un aerodrom militar reconvertit din Bavaria, inaugurat de armată în acea zi de februarie, într-un efort de a revoluționa modul în care sunt dezvoltate armele și parteneriatele din industria de apărare.

Anumite componente ale dronelor care au survolat zona au fost proiectate de un start-up tehnologic înființat cu doar doi ani înainte, un tip de producător de armament neconvențional și lipsit de experiență pe care conducerea armatei germane obișnuia să îl evite. „Este pur și simplu o diferență uriașă”, a declarat Lukas Köstler, directorul executiv al start-up-ului SE3 Labs.

Societatea Timișoara îi cere președintelui să nu promulge Legea ANI cu ”amendamentul Fritz”: „Dominic Fritz este primarul nostru și îl vom apăra”

Vicepreședintele liberal Alexandru Muraru, atac dur la Nicușor Dan după decizia privind Legea ANI: „De ce tace președintele după abuzul CCR?”

Efortul de reînarmare al Berlinului, determinat de amenințările tot mai mari venite din partea Moscovei și de sprijinul din ce în ce mai redus oferit de Washington, a forțat armata germană să încerce să schimbe modul în care cercetează, finanțează și utilizează tehnologiile militare specifice războiului secolului XXI. Timp de decenii, Germania a colaborat lent și metodic cu producătorii tradiționali pentru a testa, introduce în serviciu și construi echipamente militare convenționale, precum tancuri, fregate și avioane de vânătoare.

Armatei germane i-a fost interzisă utilizarea fondurilor publice destinate cercetării pentru dezvoltarea armelor, o măsură care reflecta dorința societății germane, după căderea regimului nazist, de a limita rolul forțelor armate în viața publică.

Acum, Bundeswehr achiziționează arme care nu au fost încă testate pe deplin de la o nouă generație de producători cu care nu a avut anterior relații de colaborare. Este însă prea devreme pentru a evalua succesul acestei schimbări și nu este clar dacă Germania, asemenea restului Europei, încă insuficient pregătită pentru o nouă eră a războiului, își poate adapta metodele suficient de rapid.

Momentul februarie 2022 și schimbarea profundă a strategiei militare

Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, un ombudsman parlamentar a raportat că aproape un sfert din echipamentele grele de luptă ale Germaniei, precum avioanele de vânătoare și tancurile, erau nefuncționale. În același timp, unii militari nu dispuneau nici măcar de echipamente de bază, precum lenjerie intimă, bocanci sau stații radio.

În ziua declanșării invaziei, un general german de rang înalt a folosit platforma LinkedIn pentru a atrage atenția asupra acestor deficiențe, contribuind la declanșarea unei dezbateri care a pregătit terenul pentru ca Germania să aloce miliarde de euro procesului de reînarmare. Măsurile au fost atât de ample încât au inclus chiar și modificări ale Constituției pentru a permite creșterea cheltuielilor de apărare.

Efortul Germaniei reflectă o provocare mai largă cu care se confruntă Europa: necesitatea de a ține pasul cu schimbările tehnologice și tactice accelerate de războiul din Ucraina și de a reduce dependența de armamentul american, în contextul unei Rusii tot mai agresive și mai imprevizibile.

Puterea sa economică și capacitatea de investiție plasează Germania în centrul acestei transformări, susțin experții, chiar dacă state mai mici, precum Estonia, care are graniță cu Rusia, au devenit pionieri în anumite domenii, cum ar fi dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor bazate pe drone. Dincolo de Europa, armatele din întreaga lume fac eforturi similare, iar Statele Unite derulează, la rândul lor, programe de colaborare cu companii mici din domeniul tehnologiei militare și al dronelor.

Schimbarea strategiei și „goana după aur” în industria de apărare

În Germania, autoritățile au luat măsuri pentru consolidarea rapidă a apărării naționale după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022. Bugetul pentru apărare a fost majorat, ceea ce ar putea permite achiziționarea unui număr mai mare de sisteme de armament. Cu toate acestea, listele inițiale de achiziții păreau să urmeze o abordare tradițională: echipamente testate și verificate, disponibile pentru livrare, precum avioane de vânătoare, sisteme de artilerie și tancuri care puteau fi evaluate înainte de semnarea contractelor.

De atunci, evoluția războiului din Ucraina a schimbat profund modul în care sunt privite operațiunile militare moderne, obligând Germania, considerată nepregătită pentru această transformare, să își regândească planificarea în domeniul apărării. Armele autonome, dronele și inteligența artificială au devenit elemente tot mai importante pe câmpul de luptă. Pentru a reduce decalajul tehnologic, armata germană trebuie nu doar să folosească echipamente diferite, ci și să își schimbe modul în care dezvoltă și adoptă noile tehnologii.

„Programele de înarmare la scară largă nu mai sunt suficiente”, a declarat Boris Pistorius, ministrul german al apărării, în februarie, la inaugurarea unui poligon de testare. „Ceea ce este la fel de important și va deveni și mai esențial în viitor este viteza cu care noile tehnologii sunt adoptate de către armată.” Declarațiile oficialului german reflectă o schimbare de paradigmă în politica de apărare a Berlinului, care încearcă să recupereze rapid anii pierduți.

Această transformare a generat un adevărat val de interes în rândul start-up-urilor germane din industria de apărare. Responsabilii cu achizițiile militare au fost nevoiți să identifice noi metode prin care să cumpere arme aflate încă în dezvoltare, produse de companii cu care armata germană nu colaborase anterior. La începutul acestui an, parlamentarii au aprobat contracte în valoare totală de aproape un miliard de dolari pentru „muniții zburătoare de tip loitering”, un tip de dronă folosit atât de Rusia, cât și de Ucraina, capabilă să rămână în aer timp îndelungat până la identificarea unei ținte.

Este vorba despre un tip de armă de care armata germană nu a avut nevoie până acum și care este achiziționat de la o nouă generație de furnizori. Trei producători de drone au obținut contractele, iar doi dintre aceștia au fost înființați cu mai puțin de un deceniu în urmă. Germania colaborează, de asemenea, cu companii ucrainene pentru dezvoltarea unor arme cu rază lungă de acțiune, menite să înlocuiască sistemele retrase de Statele Unite.

Guvernul german a investit în compania ucraineană Fire Point, producătoare a rachetei „Flamingo”, care are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri, depășind performanțele rachetei americane „Tomahawk”. La Ankara, în această săptămână, Boris Pistorius a semnat un acord cu Ucraina pentru lansarea producției comune a unei drone cu propulsie cu reacție. Separat, guvernul federal a încurajat administrațiile landurilor, care coordonează universitățile germane, să elimine regulile ce interzic utilizarea fondurilor publice de cercetare pentru proiecte cu potențial de dublă utilizare. Bavaria a făcut deja acest pas, iar alte landuri analizează măsuri similare.

Criticii avertizează asupra riscurilor unei reînarmări accelerate

Unii critici se tem că aceste schimbări ar putea îngreuna eforturile legiuitorilor de a analiza în mod corespunzător ceea ce primește armata în schimbul banilor cheltuiți. Aceștia avertizează că procesul accelerat de achiziții ar putea reduce nivelul de control și de transparență asupra proiectelor militare.

Miliarde de euro sunt investite în arme aflate încă în faza de dezvoltare, care s-ar putea să nu ajungă niciodată la producția de serie, fiind concepute de start-up-uri cu capital străin. Ca semn al acestui scepticism, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a fost nevoit să apeleze personal la parlamentari pentru a-i convinge să aprobe peste 300 de milioane de dolari pentru muniții de tip „loitering”, produse de Stark Defence, o companie deținută parțial de Peter Thiel, unul dintre donatorii lui Donald Trump.

Unele dintre noile drone au înregistrat eșecuri în timpul testelor inițiale, evidențiind caracterul bazat pe încercări și erori al dezvoltării tehnologiilor fără pilot și alimentând criticile din presă. Compania Stark a recunoscut că dronele sale s-au prăbușit în timpul unor teste preliminare, însă a susținut că aceste incidente au reprezentat probleme specifice fazei de început, care au contribuit ulterior la îmbunătățirea produselor dezvoltate.

O altă companie producătoare de drone, Helsing, a respins informațiile potrivit cărora armata ucraineană ar fi renunțat la achiziționarea produselor sale din cauza unor probleme de dezvoltare. Reprezentanții firmei au declarat că dronele au avut performanțe bune în cadrul testelor și că acestea continuă să fie utilizate în condiții operaționale.

Pentru a rămâne implicată îndeaproape în procesul de dezvoltare a noilor arme, armata germană a deschis un centru de inovare în Bavaria și construiește un altul dedicat tehnologiilor navale. Acolo poate fi observată o imagine odinioară de neconceput pentru o instituție cunoscută pentru sobrietatea sa: tineri antreprenori din domeniul tehnologiei, îmbrăcați în adidași și având doctorate în inginerie, lucrează cot la cot cu ofițeri în uniformă. Militarii au o vastă experiență în tactici de luptă și în coordonarea soldaților, însă este posibil să nu fie la curent cu cele mai noi tehnologii, precum sistemele avansate de bruiaj GPS.

Zeci de companii sunt găzduite în aceste centre, potrivit Ministerului german al Apărării, care nu face publice cifrele exacte. Guvernul finanțează dezvoltarea unor noi arme de către aceste firme, fără a garanta însă că le va achiziționa după finalizare. Emil Archambault, expert în drone la Consiliul German pentru Relații Externe, un institut de cercetare din Berlin, consideră că această colaborare strânsă poate aduce beneficii ambelor părți. Start-up-urile au șansa de a obține contracte militare, în timp ce armata își poate adapta strategiile în jurul unor tehnologii emergente.

„Este nevoie ca inovația, atât în tactici, cât și în tehnologie, să avanseze mână în mână”, a declarat acesta. Într-un test recent pe teren, Köstler, directorul SE3 Labs, a observat că soldații erau derutați de modul de afișare a coordonatelor de longitudine și latitudine utilizat de software-ul dronei. Köstler și echipa sa au reprogramat aplicația peste noapte, în camera de hotel. „A doua zi dimineață, soldații erau în culmea bucuriei”, a povestit el. „Niciodată în armată nu au mai trăit o schimbare atât de rapidă.”