Principala schimbare este una de doctrină. Bundesnachrichtendienst – BND, serviciul german de informații externe – și Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV, serviciul de informații interne și contraspionaj – nu ar mai trebui doar să identifice, urmărească și documenteze amenințările. În anumite condiții, vor putea interveni direct pentru a le neutraliza.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris reforma drept o schimbare fundamentală a arhitecturii de securitate și a declarat că Germania își transformă serviciile de informații în „adevărate servicii secrete”, cu atribuții operaționale comparabile, în anumite domenii, cu cele ale serviciilor din state aliate precum Franța și Marea Britanie.
Una dintre cele mai importante modificări privește atacurile cibernetice.
În cazul unui atac în desfășurare împotriva Germaniei, BND ar putea pătrunde în infrastructura IT utilizată de atacator, copia, modifica sau șterge date și dezactiva instrumentele utilizate în operațiune. Autoritățile germane vorbesc despre măsuri de „apărare activă”, cunoscute în dezbaterea publică sub denumirea de hackback.
Handelsblatt oferă un exemplu concret: în timpul unei operațiuni cibernetice sau de dezinformare lansate de o putere străină împotriva Germaniei, BND ar putea interveni direct asupra infrastructurii informatice a statului sau grupării responsabile pentru a perturba atacul.
Reforma ar permite inclusiv desfășurarea unor atacuri cibernetice proprii pentru manipularea sau distrugerea unor date. DIE ZEIT notează că serviciile ar putea, de asemenea, să perturbe infrastructura adversarilor și să distribuie în anumite operațiuni informații false destinate acestora.
Schimbarea nu se limitează la spațiul digital.
Potrivit proiectului aprobat de Guvern, BND ar putea desfășura în străinătate operațiuni de sabotaj în situații de tensiune majoră, în caz de apărare sau în alte situații speciale de amenințare.
Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de modelul tradițional german, în care serviciile de informații aveau în primul rând rolul de a colecta și analiza informații, în timp ce intervenția directă era rezervată poliției sau structurilor militare.
BfV ar putea, la rândul său, să intervină fizic pentru împiedicarea unor atacuri. Un exemplu prezentat în presa germană este intrarea într-o locuință pentru înlocuirea clandestină a componentelor unui exploziv cu materiale inofensive, astfel încât suspecții să poată fi urmăriți fără ca dispozitivul să mai prezinte un pericol real.
Guvernul justifică reforma prin modificarea radicală a situației de securitate europene.
„Suntem zilnic ținta războiului hibrid”, a declarat Dobrindt, referindu-se la spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni clandestine desfășurate în special de actori legați de state străine.
Șefa Cancelariei federale, Nina Warken, a afirmat că pericolul reprezentat de atacurile hibride este „real” și „foarte acut” și că Germania nu mai poate depinde în aceeași măsură de informațiile furnizate de serviciile secrete ale aliaților.
Reuters notează că autoritățile germane indică în principal amenințările provenite din Rusia și Iran, într-un context în care Berlinul a constatat o creștere a atacurilor cibernetice, a operațiunilor de sabotaj și a activităților de spionaj.
Reforma a fost pregătită de mai multe luni, dar aprobarea ei vine imediat după unul dintre cele mai grave incidente de securitate înregistrate recent în Germania.
La aeroportul Leipzig/Halle a fost descoperită în urmă cu aproximativ o săptămână o dronă construită special, încărcată cu explozibil, în apropierea unor aeronave ucrainene de transport. Parchetul federal investighează cazul pentru suspiciuni privind tentativa de provocare a unei explozii și intervenția periculoasă în traficul aerian.
DIE ZEIT a relatat ulterior, pe baza imaginilor și informațiilor obținute de jurnaliști, că drona ar fi lovit aripa unui avion ucrainean Antonov, în apropierea zonei în care se află rezervoarele de combustibil, fără ca încărcătura explozivă să detoneze. Publicația germană a descris dispozitivul ca fiind construit profesionist și diferit de dronele comerciale obișnuite.
În apropierea aeroportului, anchetatorii au descoperit și indicii privind o altă explozie și componente tehnice care ar putea avea legătură cu controlul sau retransmiterea semnalului dronei, potrivit unei noi investigații publicate miercuri de DIE ZEIT. Identitatea autorilor nu a fost însă stabilită public.
Presa americană a relatat, citând oficiali din serviciile de informații și apărare ale SUA, că există suspiciuni privind o implicare a serviciilor ruse. Guvernul german nu a atribuit însă oficial atacul Moscovei. Dobrindt a vorbit despre un atac „hibrid” executat de „puteri străine”.
Incidentul de la Leipzig/Halle produce efecte și dincolo de reforma serviciilor secrete.
Potrivit DIE ZEIT, noua unitate a Poliției Federale specializată în combaterea dronelor urmează să fie extinsă la aproximativ 300 de oameni, iar numărul bazelor sale ar urma să crească de la patru la opt pentru a permite intervenții mai rapide pe întreg teritoriul Germaniei.
Survolurile neautorizate cu drone în jurul instalațiilor militare, aeroporturilor și infrastructurilor critice au devenit o preocupare constantă după declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
Numai în landul Saxonia-Anhalt, poliția a înregistrat 28 de incidente cu relevanță pentru securitate în prima jumătate a anului 2026, inclusiv survoluri ale unor obiective militare, industriale și administrative. Autoritățile germane avertizează că astfel de aparate pot fi utilizate atât pentru spionaj, cât și pentru pregătirea unor acte de sabotaj.
Noua legislație nu vizează doar operațiunile împotriva adversarilor externi.
BND și BfV ar urma să primească posibilități extinse de efectuare a perchezițiilor informatice la distanță – Online-Durchsuchung – prin accesarea clandestină a calculatoarelor sau telefoanelor pentru obținerea datelor stocate pe acestea.
Ar urma să fie extinsă și așa-numita Quellen-TKÜ, metoda prin care autoritățile pot intercepta comunicațiile direct de pe dispozitiv înainte sau după criptare. Reforma ar permite inclusiv accesarea unor conversații criptate mai vechi.
Companiile de telecomunicații, platformele digitale, operatorii de transport și intermediarii financiari ar putea fi obligați să furnizeze anumite date serviciilor, iar nerespectarea obligațiilor ar putea atrage amenzi sau controale.
Un detaliu remarcat de Handelsblatt privește automobilele moderne.
Proiectul permite BfV să solicite în anumite situații informații privind datele telemetrice de la producătorii auto și service-uri. Asociația industriei auto germane, VDA, a cerut ca obligațiile companiilor să fie definite mai clar înainte de adoptarea definitivă a legii.
Reforma prevede și utilizarea mai extinsă a instrumentelor de inteligență artificială pentru analizarea datelor și identificarea amenințărilor, potrivit Reuters.
Guvernul a renunțat însă la una dintre ideile care provocaseră cele mai multe critici în versiunea inițială.
Ministerul de Interne intenționase să oblige Oficiul Federal pentru Securitatea Informației, BSI, să transmită BND vulnerabilitățile informatice necunoscute public pe care le identifica, astfel încât serviciul extern să le poată utiliza în propriile operațiuni cibernetice.
Prevederea a fost eliminată din versiunea aprobată de Cabinet după criticile potrivit cărora autoritatea responsabilă de securitatea informatică ar fi ajuns să păstreze vulnerabilități deschise în loc să contribuie la remedierea lor.
Reforma provoacă însă o dispută politică și constituțională majoră în Germania.
Verzii susțin o extindere a capacităților BND în fața amenințărilor externe, dar contestă acordarea unor puteri similare serviciului intern BfV. Konstantin von Notz, expertul Verzilor pentru afaceri interne, avertizează că separarea dintre serviciile de informații și poliție riscă să fie estompată.
Liderul FDP, Wolfgang Kubicki, a calificat reforma drept un „tabu istoric” și a afirmat că nu dorește apariția unei „poliții secrete” în Germania. Die Linke a formulat acuzații similare, susținând că acordarea unor competențe de sabotaj și hackback serviciilor de informații afectează separarea construită după experiența regimului nazist.
Germania a menținut în perioada postbelică o delimitare mult mai strictă decât alte state occidentale între structurile care colectează informații și cele care dispun de puteri polițienești, tocmai pentru a evita concentrarea unor competențe de supraveghere și coerciție într-o singură instituție.
Guvernul susține că noile atribuții vor fi însoțite de mecanisme suplimentare de control.
O parte mai mare a operațiunilor intruzive ar urma să fie supravegheată de Unabhängiger Kontrollrat, Consiliul Independent de Control, organism extern care verifică deja anumite activități ale BND. Acesta ar urma să informeze periodic și Comisia parlamentară de control a serviciilor secrete din Bundestag.
Proiectul introduce praguri diferite pentru accesul la dispozitive și pentru intervențiile clandestine în sistemele informatice: cu cât măsura presupune o intruziune mai puternică în viața privată, cu atât condițiile pentru autorizare și control ar trebui să fie mai stricte.
Marc Henrichmann, președintele Comisiei parlamentare de control al serviciilor, susține de mai mult timp trecerea de la simpla observare la acțiuni preventive. El a dat inclusiv exemplul sabotajelor executate de agenți recrutați și plătiți online: serviciile germane ar putea încerca să blocheze plățile în criptomonede înainte ca persoana recrutată să treacă la acțiune.
După aprobarea de miercuri din Cabinet, reforma trebuie votată de Bundestag. Bundesratul poate solicita mediere și modificări, dar proiectul nu necesită aprobarea obligatorie a camerei landurilor.
Dacă Parlamentul aprobă pachetul, noile competențe digitale ale BND și BfV ar urma să poată fi utilizate începând din 2027, transformând fundamental modelul german de informații: de la servicii construite în primul rând pentru a observa și avertiza, la structuri cărora statul le permite, în condiții definite de lege, să intervină direct împotriva adversarului.