Giorgia Meloni, în fața unui vot cu risc major. Ce se poate întâmpla în Camera Deputaților

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Italienii vor putea să aleagă premierul, coaliția și parlamentarii datorită dreptei, stânga nu este credibilă”, a declarat Giorgia Meloni la Vercelli, în timpul festivalului orezului.

Dincolo de mesajul triumfalist transmis public, la Palazzo Chigi continuă însă incertitudinile legate de legea electorală. În tabăra guvernamentală există convingerea că traseul proiectului rămâne dificil și că obstacolul principal va apărea în Camera Deputaților.

Statele Unite pregătesc terenul pentru noi operațiuni militare majore în Iran. Pentagonul a cerut CENTCOM să finalizeze planurile

Călin și Cristela Georgescu, pentru a treia zi la DIICOT. Procurorii verifică zecile de telefoane, laptopuri și tablete ale familiei pentru a reface traseul banilor

În Senat nu sunt așteptate alte surprize, iar votul final este programat pentru marți. Situația se schimbă însă la Montecitorio, unde opoziția intenționează să solicite din nou vot secret la a treia și ultima lectură a proiectului.

Precedentul din luna iulie provoacă neliniște în majoritate. Atunci, guvernul a fost învins în urma votului parlamentar. De această dată, executivul ar urma să recurgă cu siguranță la votul de încredere, variantă pe care ministrul Luca Ciriani le-o repetă de câteva zile colegilor săi.

Dacă guvernul ar pierde acel vot sau votul imediat următor asupra conținutului legii, Giorgia Meloni ar putea merge la Palatul Quirinal pentru a deschide calea către alegeri în luna ianuarie.

Amenințarea nu pare însă suficientă pentru a disciplina toți parlamentarii. Unii dintre ei nu vor să își riște mandatul odată cu introducerea votului preferențial, chiar dacă mecanismul a fost introdus doar parțial prin amendamentul aprobat recent de Senat.

Nici riscul pierderii indemnizației viagere, care ar deveni accesibilă din aprilie, nu pare să îi impresioneze pe mulți. Pentru parlamentarii aflați la primul mandat, suma ar fi mai mică de o mie de euro net.

Fratelli d’Italia încearcă să evite orice absență

În Fratelli d’Italia, temerile sunt recunoscute mai ales în discuțiile private. De această dată, toți miniștrii vor trebui să fie prezenți și să voteze. Giancarlo Giorgetti se afla în sală în luna iulie, dar nu a reușit să apese la timp butonul de vot.

Pentru deputații partidului, misiunile oficiale vor fi practic eliminate în ziua decisivă. Mesajul transmis este că prezența va fi obligatorie, iar cine va lipsi riscă să nu mai fie inclus pe listele pentru viitoarele alegeri.

Nervozitatea din conducerea Fratelli d’Italia îi privește însă în special pe aliații de guvernare, care nu au fost niciodată pe deplin convinși de introducerea preferințelor pe buletinul de vot după stabilirea capilor de listă. În acest climat de suspiciune, în conversațiile interne ale partidului Giorgiei Meloni a circulat intervenția Stefaniei Craxi, lidera grupului Forza Italia din Senat și apropiată de familia Berlusconi.

„Partidele au și responsabilitatea de a forma și de a selecta clasa conducătoare”, a declarat Craxi în plen. Afirmația a fost interpretată drept o poziție critică față de sistemul preferințelor în ansamblul său și a alimentat îndoielile existente în tabăra premierului.

Și Liga ridică semne de întrebare înaintea votului

Există incertitudini și în privința Ligii. Grupul parlamentar din Camera Deputaților este considerat mult mai puțin controlat de Matteo Salvini decât cel din Senat, ceea ce face rezultatul unui eventual vot secret mai greu de anticipat.

O altă problemă o reprezintă nemulțumirea femeilor din mai multe formațiuni politice. Motivul este eliminarea alternanței de gen în cazul capilor de listă blocați. Elena Bonetti, politiciană apropiată de Carlo Calenda, a anunțat deja că intenționează să reacționeze.

„Sunt pregătită să le mobilizez”, a afirmat Bonetti. Declarația transmisă de agențiile de presă a fost distribuită inclusiv într-un grup neoficial de WhatsApp al parlamentarilor Forza Italia și a circulat rapid și în alte medii politice.

Toate aceste elemente sporesc teama că votul din Camera Deputaților ar putea deveni greu de controlat pentru coaliția de guvernare, mai ales dacă parlamentarii vor putea vota fără ca opțiunea lor să fie cunoscută.

Curtea Constituțională reprezintă următoarea preocupare

Problemele Giorgiei Meloni nu s-ar încheia nici dacă legea ar trece de votul parlamentar din octombrie. În cercul apropiat al premierului există convingerea că proiectul ar putea ajunge rapid în fața Curții Constituționale.

Unii apropiați ai șefei guvernului se tem că judecătorii constituționali ar putea interveni cu o rapiditate considerată suspectă și că o eventuală hotărâre ar putea veni „în câteva luni”, înainte de alegeri.

Alți reprezentanți ai majorității își pun speranțele în activitatea discretă a președintelui Senatului, Ignazio La Russa. Mai multe surse din Fratelli d’Italia susțin că La Russa, după o discuție telefonică avută cu Meloni, ar fi mers la Palatul Quirinal pentru ultimele ajustări ale textului.

Printre modificările discutate s-ar afla eliminarea normei considerate îndreptate împotriva formațiunilor politice mici și reducerea numărului de semnături necesare partidelor care nu sunt reprezentate în Parlament. Pragul fusese ridicat inițial la nouă mii de semnături, fiind ulterior redus la șase mii.

Relația dintre Meloni și La Russa rămâne tensionată

Relațiile dintre Giorgia Meloni și Ignazio La Russa continuă să fie descrise drept tensionate, chiar dacă președintele Senatului a respins public această interpretare. „Furia premierului împotriva mea? Dar de ce? Ziarele spun că aș fi putut respinge subamendamentele opoziției” privind preferințele libere, a spus La Russa.

O asemenea decizie ar fi putut scuti Fratelli d’Italia de schimbarea poziției, așa cum se procedase anterior în comisie. Președintele Senatului susține însă că nu putea urma aceeași cale. „Aș fi încălcat regulamentul și întregul parcurs s-ar fi blocat”, a explicat Ignazio La Russa.

Președintele Senatului a descris apoi Fratelli d’Italia drept un „antidot” împotriva ascensiunii unor formațiuni aflate mai la dreapta spectrului politic, folosind drept exemplu partidul german AfD. În discuțiile politice este invocată Saxonia, însă atenția din Italia se îndreaptă inevitabil și către Roberto Vannacci.

Giorgia Meloni respinge, la rândul său, posibilitatea unui scenariu asemănător celui german.  „Democrația trebuie respectată, dar nu există niciun paralelism. În Germania guvernează o mare coaliție”, a declarat premierul italian.

Înaintea voturilor decisive, adevărata necunoscută pentru guvern rămâne comportamentul propriilor parlamentari și al aliaților atunci când votul secret îi va pune la adăpost de disciplina oficială a partidelor.