Una dintre inițiativele emblematice ale guvernului a vizat reformarea sistemului judiciar italian, cunoscut pentru independența sa puternică. Pentru că proiectul presupunea modificarea Constituției, acesta a fost supus unui referendum. Guvernul Giorgiei Meloni a suferit însă o înfrângere clară la scrutinul organizat în luna martie.
Executivul a anunțat și intenția de a introduce alegerea directă a prim-ministrului de către cetățeni. Giorgia Meloni a descris proiectul drept „mama tuturor reformelor”, însă inițiativa nu a mai înregistrat progrese semnificative după aprobarea inițială în Senat, în iunie 2024.
Criticii susțin că schimbarea ar putea provoca instabilitate politică și ar putea diminua rolul președintelui Italiei. Reforma nu va intra în vigoare înaintea următoarelor alegeri.
O altă lege susținută puternic de partidul Liga, formațiune de dreapta din coaliția guvernamentală, acordă mai multe puteri regiunilor italiene. Legea a fost aprobată în 2024, însă Curtea Constituțională a eliminat ulterior unele dintre prevederile sale esențiale.
Proiectul se află în prezent într-un impas, dar reprezentanții Ligii au transmis că problemele vor fi rezolvate înaintea următoarelor alegeri.
Guvernul Meloni a înăsprit regulile privind azilul și combaterea traficului de migranți, a încheiat acorduri în domeniul migrației cu state din Africa de Nord și a extins operațiunile de repatriere.
Planul principal privind construirea a două centre de detenție în Albania a fost însă întârziat de numeroase contestații juridice. Centrele funcționează acum în principal pentru repatrierea migranților deja transferați din Italia și nu ca sistem extern de procesare a cererilor de azil, așa cum fusese prezentat inițial de Giorgia Meloni.
Executivul italian a fost deosebit de activ în domeniul securității, răspunzând mai multor incidente intens mediatizate prin legi și sancțiuni mai dure.
Printre măsuri se numără introducerea unor noi infracțiuni pentru petrecerile ilegale, reguli mai stricte împotriva traficului de migranți după un naufragiu, pedepse mai severe pentru incendierea vegetației și pentru infracțiunile comise de tineri. Un amplu decret de securitate adoptat în 2025 a vizat și protestele, revoltele din închisori, ocuparea ilegală a proprietăților și alte fapte care afectează ordinea publică.
Giorgia Meloni a promovat reduceri fiscale țintite, inclusiv diminuarea numărului tranșelor de impozitare a veniturilor de la patru la trei și măsuri destinate persoanelor care desfășoară activități independente.
Cu toate acestea, povara fiscală totală a Italiei s-a modificat foarte puțin în ultimii patru ani, deoarece unele reduceri de taxe au fost compensate prin limitarea deducerilor pentru contribuabilii cu venituri mai mari.
Guvernul a eliminat și programul social cunoscut drept „Venitul cetățenilor”, înlocuindu-l cu beneficii mai restrictive și condiții mai stricte pentru acceptarea unui loc de muncă. Datele arată, de asemenea, că autoritățile au redus evaziunea fiscală prin încurajarea utilizării plăților digitale.