Grecia a interzis prin lege participarea la alegeri a neonazistilor condamnati la inchisoare

Guvernul Greciei a luat masuri pentru a bloca accesul in Parlament al unui partid de extrema-dreapta vazut ca un succesor al grupului neonazist Zorii Aurii, care a devenit proeminent in urma cu un deceniu, dar care a fost interzis efectiv dupa ce a fost declarat organizatie criminala, scrie New York Times.

Miercuri, un proiect de lege depus de guvern la Parlament, care interzice accesul in legislativ al partidelor ai caror lideri au fost condamnati pentru infractiuni grave si sunt considerati o potentiala amenintare la adresa democratiei, a trecut cu voturile conservatorilor aflati la putere si ale Partidului Socialist din opozitie, care controleaza in total 178 de locuri din cele 300 ale Camerei. Principalul partid de stanga, Syriza, s-a abtinut, iar partidele mai mici din opozitie au votat impotriva.

Desi nu a fost mentionata in mod explicit in proiectul de lege, noua legislatie ar descalifica efectiv Partidul National Grecesc, un partid fondat de un fost oficial de top al Zorilor Aurii, Ilias Kasidiaris, pe motiv ca este un infractor condamnat.

Kasidiaris, care are tatuata o svastica pe care o descrie ca fiind un simbol grecesc antic si care si-a exprimat de mult timp sprijinul pentru presedintele rus Vladimir V. Putin, executa o pedeapsa de 13 ani de inchisoare, dar a facut campanie pentru noul sau partid din celula.

Miscarea guvernului a venit dupa ce sondajele de opinie au aratat ca Partidul National Grecesc ar depasi pragul de 3%, necesar pentru a intra in Parlament la alegerile care sunt asteptate in aprilie.

Ilias Kasidiaris si alti lideri ai Zorilor Aurii au fost gasiti vinovati in octombrie 2020 de conducerea unei organizatii criminale care a atacat criticii de stanga si migrantii, iar partidul, care a devenit proeminent in 2012 in timpul crizei economice, a fost desfiintat.

Partidul a ramas popular chiar si dupa arestarea conducerii sale in 2013, cand uciderea unui rapper de stanga, Pavlos Fyssas, a fost pusa pe seama unui membru al Zorilor Aurii. Parlamentarii sai au obtinut realegerea in 2015, desi se confruntau cu acuzatii penale, si au ramas in Parlament pana in 2019, cand nu au reusit sa fie realesi.

Noul partid, pe care Kasidiaris l-a fondat in 2020, a castigat popularitate pe fondul unei cresteri mai largi a nationalismului in unele parti ale Europei. Acesta face campanie pe teme precum deportarea imigrantilor fara documente si „toleranta zero” fata de criminalitate.

Un sondaj de opinie recent a plasat sprijinul pentru partidul lui Kasidiaris inaintea alegerilor generale asteptate in aprilie la aproximativ 3,4%.

Dar aproximativ 70 la suta dintre respondentii aceluiasi sondaj au declarat, de asemenea, ca partidul ar trebui sa fie impiedicat sa candideze la alegeri, ceea ce ar putea sa fi incurajat guvernul.

Proiectul de lege adoptat miercuri s-a bazat pe o lege din 2021 care impiedica infractorii condamnati sa candideze ca lideri de partid in alegeri. Noua lege extinde aceasta interdictie la seful nominal al unui partid, precum si la „adevarata conducere” a acestuia, reflectand temerile ca Ilias Kasidiaris ar putea controla legislatorii din spatele scenei.

De asemenea, proiectul de lege stipuleaza ca partidele ar trebui sa serveasca „functionarea libera a Constitutiei democratice”, o schimbare despre care unii critici au spus ca ar putea lasa usa deschisa pentru abuzuri.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat ca scopul masurii nu este „de a interzice ideile, ci de a proteja ordinea constitutionala democratica”, mentionand ca exista prevederi similare in alte tari europene. „Avem datoria de a proteja democratia de dusmanii sai”, a declarat el marti in Parlament.

In timp ce au sustinut obiectivul fundamental al interdictiei, unele partide de opozitie din Grecia au sustinut ca aceasta este prea larga.

Partidul de stanga Syriza a declarat ca legislatia ar putea fi supusa unor „interpretari gresite” si a propus limitarea interdictiei la partidele cu ideologii naziste sau rasiste. Partidul Comunist din Grecia a declarat ca aceasta include „generalizari periculoase”.

Nikos Alivizatos, un expert in drept constitutional care a fost atacat de membri si sustinatori ai Zorilor Aurii in 2010, a declarat ca prevederea ar putea duce la blocarea unor partide „nevinovate” si ca ar fi fost mai bine sa vizeze grupurile violente si sa interzica pur si simplu infractorilor condamnati sa candideze ca legislatori, nu doar ca lideri de partid.

„Este periculos sa trecem dincolo de criteriul utilizarii directe a violentei, pentru ca atunci devine o chestiune aproape filozofica si lasa loc pentru interpretari diferite”, a declarat Alivizatos.

Intr-un discurs in Parlament inainte de votul de miercuri, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a sustinut ca obiectivul principal al lui Mitsotakis a fost de a elimina un rival electoral din dreapta sa. „El nu este preocupat de blocarea nazistilor, a grupurilor fasciste sau de reprimarea populismului de extrema dreapta si nationalist”, a spus Tsipras. „El este preocupat sa obtina voturile extremei drepte si ale nationalistilor”.

De la disparitia Zorilor Aurii, alte partide mai putin extreme au aparut in extrema dreapta greaca, inclusiv nationalistul Solutia Greaca, care are 10 locuri in Parlamentul Greciei, format din 300 de membri. Dar niciunul nu a imbratisat o ideologie neonazista precum Zorii Aurii.

In promovarea partidului sau, Ilias Kasidiaris a incercat sa il prezinte ca fiind patriotic si anti-sistem si a inregistrat mesaje telefonice pentru canalul sau de YouTube pe subiecte variind de la razboiul Rusiei in Ucraina (s-a opus sprijinului Greciei pentru efortul de razboi al Ucrainei) pana la migratie (a cerut ca toti migrantii fara documente sa fie deportati). El a reusit sa faca acest lucru in ciuda interdictiei de a folosi telefoane mobile in inchisorile grecesti.

Intr-o postare pe Twitter, marti, Kasidiaris a declarat ca legislatia adoptata miercuri, despre care a spus ca il vizeaza, este neconstitutionala si incalca Conventia Europeana a Drepturilor Omului si principiul alegerilor libere.

Premierul a insistat ca nu convingerile lui Kasidiaris au determinat interventia, ci infractiunile pentru care acesta, impreuna cu alti lideri ai Zorilor Aurii, a fost condamnat.

„Nimeni nu doreste ca reprezentarea parlamentara sa devina din nou un vehicul pentru violenta impotriva cetatenilor, ceea ce duce la crime brutale, raniri si pogromuri abominabile”, a declarat marti Mitsotakis. „Nimeni nu vrea sa retraiasca golaniile din trecut”.