El a anunţat că PSD va susţine aplicarea rezultatului referendumului local din 2024 numai începând cu anul 2028, după încheierea actualului mandat al primarului general Ciprian Ciucu.
Grindeanu a precizat că regimul autorizaţiilor de construire din Capitală reprezintă principalul punct de divergenţă rămas în discuţiile privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor.
„Aici o să intru în coliziune inclusiv cu preşedintele. Ni se cere să votăm Codul Urbanismului, o altă lege care este depusă în acest moment şi despre care astăzi a fost o discuţie la Cotroceni între specialişti. Există un singur punct în divergenţă: cel legat de autorizaţiile de construire şi de tot ceea ce ţine de Bucureşti. Să fie toate, conform referendumului, la Primăria Generală”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN.
La Palatul Cotroceni a avut loc, joi, o întâlnire tehnică între reprezentanţii partidelor privind Codul Urbanismului, proiect care reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Sorin Grindeanu a afirmat că înţelege poziţia şefului statului, având în vedere că referendumul a fost iniţiat de acesta şi aprobat de bucureşteni, dar a respins aplicarea măsurii în actualul mandat al primarului general.
„Asta este ceea ce susţine preşedintele şi pot să înţeleg raţiunea pentru care face acest lucru, fiind un referendum propus de domnia sa şi care a trecut. Eu n-am nimic împotrivă să aplicăm acest referendum. Dar am împotrivă să îl aplicăm cât timp Primăria Generală este condusă de cineva care este suspectat, în acest moment, că a luat bani exact de la dezvoltatorii imobiliari ca să-şi facă campanie electorală”, a susţinut liderul PSD.
Grindeanu a anunţat că PSD va depune un amendament la Codul Urbanismului prin care transferarea autorizaţiilor de construire către Primăria Capitalei să intre în vigoare începând cu anul 2028.
„Autorizaţiile de construire, tot ceea ce ţine de dezvoltările imobiliare din Bucureşti, să fie preluate de la sectoare de către Primăria Generală, pentru că aşa a fost referendumul. Şi da, sunt de acord cu acest lucru, dar începând cu 2028”, a declarat preşedintele PSD.
„N-am să fiu de acord, dacă acest amendament nu trece, să votez altcumva decât cu aplicare din 2028. Pentru că bucureştenii nu ştiau că un primar suspectat că a luat şpagă de la dezvoltatori imobiliari va fi în funcţie când au votat la acest referendum. Aşa că, dacă în 2028 continuă să meargă pe această linie, măcar sunt în cunoştinţă de cauză”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că rezultatul referendumului local organizat în noiembrie 2024 privind reorganizarea competenţelor administrative din Bucureşti va fi preluat integral în noul Cod al Urbanismului.
„În Codul Urbanismului va fi reflectat în întregime referendumul pe Bucureşti”, a afirmat şeful statului, după consultările desfăşurate la Palatul Cotroceni cu reprezentanţii partidelor parlamentare.
Declaraţia preşedintelui vizează inclusiv transferarea către Primăria Capitalei a competenţei de emitere a autorizaţiilor de construire pe întreg teritoriul administrativ al municipiului.
Deputatul USR Radu Mihaiu, participant la discuţiile de la Cotroceni, a precizat că autorizaţiile de construire ar urma să fie emise exclusiv de Primăria Municipiului Bucureşti începând cu 1 ianuarie 2028.
Până la acea dată va exista o perioadă de tranziţie, în care primăriile de sector vor continua să emită autorizaţii, iar personalul şi atribuţiile administrative necesare vor fi transferate treptat către Primăria Capitalei.
„Am agreat cu toţii că va fi respectat referendumul pe Bucureşti, acela de la finalul anului 2024. Desigur, va exista o perioadă de tranziţie, pentru ca personalul administrativ să poată trece la Capitală”, a declarat Radu Mihaiu.
Potrivit acestuia, actualul sistem va rămâne în vigoare până la începutul anului 2028.
„Până la 1 ianuarie 2028 se va funcţiona pe sistemul actual. Mai este un an şi jumătate în care vor exista normele tranzitorii despre cum se transferă personalul, cine semnează şi aşa mai departe”, a explicat vicepreşedintele USR.
Radu Mihaiu a afirmat că reprezentanţii partidelor prezenţi la Palatul Cotroceni au ajuns la un acord de principiu asupra aspectelor rămase în dispută în proiectul Codului Urbanismului.
„Discuţia de astăzi a fost una foarte bună. Am ajuns să agreăm principiile care rămăseseră nefinalizate, neagreate. Urmează ca Ministerul Dezvoltării să vină cu o variantă tehnică asupra a ceea ce am agreat deja astăzi”, a spus deputatul USR.
Forma tehnică a amendamentelor va fi redactată de Ministerul Dezvoltării, după care proiectul urmează să fie adoptat într-o sesiune extraordinară a Parlamentului.
Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor reprezintă un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de îndeplinirea căruia depinde plata a 972 de milioane de euro.
Proiectul trebuie adoptat de Parlament şi publicat în Monitorul Oficial până la 31 august.
Deoarece forma convenită în urma consultărilor diferă semnificativ de cea adoptată anterior de Senat, proiectul va reveni în camera superioară după votul din Camera Deputaţilor, pentru respectarea principiului bicameralismului.
Noul cod va reglementa modul în care se construieşte în România, dezvoltarea localităţilor, autorizarea construcţiilor şi limitarea unor practici precum supraetajările. Actul normativ urmează să modifice aproape 40 de legi.
Surse politice au declarat miercuri pentru aktual24.ro că PSD intenționează să blocheze sau să amâne punerea în aplicare a rezultatului referendumului local inițiat de Nicușor Dan privind reorganizarea competențelor administrative și financiare din București.
Potrivit acestora, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a discutat miercuri cu primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, și cu ceilalți primari de sector despre transferarea atribuțiilor către Primăria Capitalei.
„Acum, dacă muți tot la Primăria Generală, s-ar bloca tot”, este poziția lui Grindeanu, potrivit surselor citate.
PSD susține că rezultatul referendumului nu poate fi aplicat imediat și că este necesară o perioadă de tranziție înainte ca atribuțiile privind emiterea autorizațiilor de construire să fie transferate către Primăria Municipiului București.
„Trebuie găsită o perioadă de tranziție”, consideră PSD
PSD a pus sub semnul întrebării și transferarea autorizațiilor către primarul general: „Duci autorizațiile la un primar acuzat că a luat șpagă de la dezvoltatori?”.
Referendumul local privind administrarea Bucureștiului a fost organizat la 24 noiembrie 2024, la inițiativa lui Nicușor Dan, care ocupa atunci funcția de primar general.
Una dintre întrebări a vizat transferarea către primarul general a competenței de emitere a autorizațiilor de construire pe întreg teritoriul administrativ al Capitalei. Propunerea a fost susținută de 66,41% dintre participanții la referendum, respectiv 477.378 de alegători.
A doua întrebare propusă de Nicușor Dan a vizat repartizarea de către Consiliul General al Municipiului București a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale între Primăria Capitalei și primăriile de sector. La această întrebare, 64,37% dintre participanți, respectiv 462.003 alegători, au răspuns afirmativ.
Bucureștenii au mai fost întrebați dacă sunt de acord ca Primăria Capitalei să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenirea consumului de droguri în toate școlile din oraș. Toate cele trei întrebări au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, iar referendumul a fost validat.
După referendum, Nicușor Dan a solicitat modificarea Codului fiscal și a Legii finanțelor publice locale, astfel încât veniturile din impozite și taxe să ajungă la bugetul Municipiului București, iar Consiliul General să decidă distribuirea banilor între Primăria Capitalei și cele șase primării de sector.
În privința urbanismului, rezultatul referendumului presupune modificarea legislației pentru ca primarul general să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul Bucureștiului. La momentul organizării consultării, primarul general emitea autorizații în principal pentru monumente istorice și pentru imobilele aflate în zone construite protejate, în timp ce o mare parte dintre autorizații erau emise de primarii de sector.
Nicușor Dan a motivat propunerea de centralizare prin necesitatea unei dezvoltări urbanistice coerente și prin legătura dintre modul în care se construiește și problemele de trafic ale Capitalei. Criticii măsurii au avertizat că preluarea imediată a tuturor solicitărilor ar putea depăși capacitatea administrativă a Primăriei Capitalei.