Groenlandezii voteaza in alegeri dominate de promisiunea lui Trump ca va prelua insula: „Teama de abordarea imperialista a SUA a devenit in ultima vreme mai mare decat furia fata de Danemarca”
Locuitorii Groenlandei au votat marti in cadrul unor alegeri aduse in lumina reflectoarelor de promisiunea presedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei bogate in minerale, care a aprins dezbaterea asupra independentei acesteia, potrivit Reuters.
De la preluarea mandatului in ianuarie, Trump a promis ca va face Groenlanda, un teritoriu semiautonom al Danemarcei, parte a Statelor Unite, spunand ca este vitala pentru interesele de securitate ale SUA.
Vasta insula, cu o populatie de doar 57.000 de locuitori, a fost prinsa intr-o cursa geopolitica pentru dominatie in Arctica, unde calotele glaciare care se topesc fac resursele mai accesibile si deschid noi rute de transport maritim. Atat Rusia, cat si China au intensificat activitatea militara in regiune.
Groenlanda este o fosta colonie daneza si teritoriu din 1953. A castigat o oarecare autonomie in 1979, cand a fost format primul sau parlament, dar Copenhaga controleaza inca afacerile externe, apararea si politica monetara si furnizeaza putin sub 1 miliard de dolari pe an economiei.
In 2009, a castigat dreptul de a-si declara independenta deplina printr-un referendum, desi nu a facut acest lucru de teama ca nivelul de trai ar scadea fara sprijinul economic al Danemarcei.
Votul a inceput la ora 11:00 GMT la 72 de sectii de votare de pe insula arctica, unde 40.500 de persoane sunt eligibile sa voteze. Urnele se vor inchide la 2200 GMT, iar rezultatul final este asteptat miercuri intre 0300 si 0500 ora Romaniei.
Interesul lui Trump a zdruncinat status quo-ul si, impreuna cu mandria tot mai mare a poporului indigen privind cultura sa inuita, a pus independenta in prim-plan la aceste alegeri.
„Chestiunea independentei a fost dusa la extrem de Trump. A pus capat problemelor de zi cu zi”, a spus Masaana Egede, redactorul ziarului local Sermitsiaq.
In dezbaterea finala la postul de radio de stat din Groenlanda KNR, luni seara, liderii celor cinci partide aflate in prezent in parlament au declarat in unanimitate ca nu au incredere in Trump.
„Incearca sa ne influenteze. Pot sa inteleg daca cetatenii se simt nesiguri”, a declarat Erik Jensen, liderul partenerului de coalitie guvernamentala Siumut.
Nu sunt asteptate sondaje sau exit poll-uri. Un sondaj din ianuarie a sugerat ca majoritatea locuitorilor Groenlandei sustin independenta, dar sunt impartiti in ceea ce priveste momentul.
La inceput, campania electorala s-a concentrat pe furia si frustrarea privind greselile istorice ale fostului conducator colonial, Danemarca, „dar cred ca teama de abordarea imperialista a SUA a devenit in ultima vreme mai mare decat furia fata de Danemarca”, a spus Julie Rademacher, fost consilier al guvernului Groenlandei.
Reuters a vorbit cu mai multi groenlandezi din Nuuk si toti au declarat ca sunt in favoarea independentei, desi multi si-au exprimat ingrijorarea ca o tranzitie rapida ar putea afecta economia si ar putea elimina serviciile de asistenta sociala, cum ar fi asistenta medicala si educatia gratuita.
„Nu vrem sa facem parte din SUA din motive evidente: sanatate si Trump. Nu ne place atentia, pe scurt ”, a spus Tuuta Lynge-Larsen, angajat al unei banci si rezident in Nuuk, adaugand ca aceste alegeri au fost deosebit de importante.
Insula detine resurse naturale substantiale, inclusiv minerale critice, cum ar fi pamanturile rare utilizate in industriile de inalta tehnologie, de la vehicule electrice la sisteme de rachete.
Cu toate acestea, Groenlanda a intarziat sa le extraga din cauza preocuparilor legate de mediu, a vremii severe si a controlului aproape total al Chinei asupra sectorului, ceea ce a facut dificil pentru companiile din alte parti sa faca profit sau sa gaseasca cumparatori.
Trump a refuzat initial sa excluda forta militara, alarmand multi groenlandezi, desi ulterior si-a imblanzit pozitia, declarand ca va respecta vointa localnicilor si ca este „gata sa investeasca miliarde de dolari” daca acestia se alatura SUA.
Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a subliniat ca insula nu este de vanzare si a pledat pentru un guvern de coalitie larga care sa reziste presiunii externe. Intr-un interviu difuzat luni de postul de radio danez DR, el a respins oferta lui Trump ca fiind lipsita de respect, exprimandu-si, in schimb, disponibilitatea de a coopera cu alte tari.
Prim-ministrul Danemarcei a spus ca Groenlanda nu este de vanzare, dar a precizat ca este la latitudinea localnicilor sa-si decida viitorul.
Toate cele sase partide politice principale sustin independenta, dar difera in ceea ce priveste cum si cand ar putea fi realizata.
Partidul pro-independenta Naleraq, principala forta de opozitie, a luat avant inaintea alegerilor, sustinut de interesul SUA si de noi acuzatii privind exploatarea istorica de catre Danemarca a bogatiei minerale a Groenlandei. Partidul considera ca atentia SUA intareste pozitia Groenlandei in discutiile de secesiune cu Danemarca si isi propune sa aduca la vot un acord cu Copenhaga inainte de urmatoarele alegeri, peste patru ani.
Potrivit lui Egede, partidul ar putea sa castige mai multe locuri decat cele cinci pe care le are acum, dar este putin probabil sa obtina o majoritate in parlament.
