The Guardian, articol admirativ privind protestele din estul Europei: „In Romania, societatea civila vibreaza si ea plina de energie”
Ziarul britanic The Guardian a publicat un amplu articol dedicat miscarilor de strada din estul Europei, afirmand ca „n-ar fi rau ca liberalii si progresistii vest-europeni sa invete un lucru sau doua de la mobilizarea din est”. Protestele din Romania sunt si ele prezente in analiza publicatiei britanice.
„In Romania, societatea civila vibreaza si ea plina de energie dupa ce in august au avut loc proteste masive de strada impotriva planurilor guvernului de a demantela legislatia anticoruptie. In timp ce eram la Bratislava, un activist roman din orasul Sibiu, Transilvania, mi-a povestit cum multimile continua sa tina zilnic proteste ‘tacute’ in fata sediului local al partidului de guvernare. ‘Stam acolo, in piata publica, citind poezii si texte de Henry David Thoreau despre nesupunerea civica’, a spus el zambind”, scrie The Guardian.
”Tocmai am calatorit in Slovacia, unde am vazut mii de manifestanti in piata centrala din Bratislava protestand impotriva coruptiei si pentru o tara „decenta”. Multimile stateau in frig ascultand o serie de activisti, in special studenti si artisti, care pledau in favoarea puterii poporului impotriva coruptiei si cinismului guvernantilor. Protestele slovace se organizeaza in fiecare seara de vineri, nu departe de un memorial improvizat, alcatuit din fotografii, flori si lumanari, in onoarea lui Jan Kuciak, un jurnalist de investigatie de 27 de ani care a fost asasinat brutal in februarie impreuna cu logodnica lui. Lucrurile n-au mai fost la fel de la dubla crima, avand loc o revarsare de furie si manifestatii de strada mai mari decat cele de la revolutia din 1989, care avea loc la acea vreme in Cehoslovacia.
Fiecare tara are propria ei poveste, evident, dar evenimentele din Slovacia fac parte dintr-o tendinta mai larga din regiune: o noua generatie de central-europeni se mobilizeaza pentru a salva valorile democratice, despre care considera ca sunt in primejdie. Tinerii implicati sunt extrem de concentrati si de motivati – intrucat au amintiri vii din familie despre ce inseamna sa traiesti intr-un sistem autoritar. Weekendul trecut la Bratislava, activisti din Ungaria, Romania, Cehia si Polonia s-au intalnit pentru a-si discuta lupta si idealurile la o conferinta intitulata „Haideti sa cerem imposibilul” – aluzie la lozincile revoltei studentesti din Parisul anului 1968.
Intre timp, la Praga se desfasurau proteste impotriva premierul ceh Andrej Babis, un oligarh implicat in numeroase scandaluri, care este acuzat acum de frauda. Cererile de a demisiona se inmultesc si e posibil ca saptamana aceasta parlamentul sa voteze o motiune de cenzura. Babis e sfidator si declara ca nu va „demisiona niciodata”, insa este remarcabil faptul ca oamenii au iesit in strada pe 17 noiembrie, aniversarea Revolutiei de Catifea din 1989.
Recente evolutii din Polonia sunt deopotriva interesante: opozitia fata de „regimul Kaczynski” nationalist a inregistrat cateva progrese importante la alegerile locale de acum doua saptamani, cucerind aproape toate marile orase – un vot care evidentiaza cat de divizata este tara. Partidul Lege si Justitie aflat la putere ar putea avea dificultati mari in a castiga alegerile europene de la anul, si ulterior pe cele generale. Daca asa vor sta lucrurile, va fi o schimbare enorma, nu in ultimul rand si pentru ca Polonia este o tara mare membra UE. „Polonia va se va intoarce”, mi-a spus increzator la Bratislava un scriitor si intelectual de stanga polonez. Se referea la o Polonie democratica, pro-UE.
In Romania, societatea civila vibreaza si ea plina de energie dupa ce in august au avut loc proteste masive de strada impotriva planurilor guvernului de a demantela legislatia anticoruptie. In timp ce eram la Bratislava, un activist roman din orasul Sibiu, Transilvania, mi-a povestit cum multimile continua sa tina zilnic proteste „tacute” in fata sediului local al partidului de guvernare. „Stam acolo, in piata publica, citind poezii si texte de Henry David Thoreau despre nesupunerea civica”, a spus el zambind.
Pana si conducatorul autoritar al Ungariei, Viktor Orban, s-ar putea sa nu fie intr-o pozitie atat de sigura pe cat crede el – cel putin nu in privinta ambitiilor sale la nivelul UE. E adevarat ca a fost reales cu o majoritate confortabila anul acesta, dar omul care se autoproclama drept ideologul „democratiei iliberale” si un campion al sentimentelor „crestine” si anti-imigratie a ajuns acum sa fie criticat sever din interiorul blocului politic continental din care face parte, Partidul Popular European (PPE). Surse central-europene mi-au spus ca Orban va fi dat afara din grup dupa alegerile europene din mai 2019. Fie ca se va intampla asa sau nu, el a fost admonestat cat se poate de public pentru iliberalismul sau la congresul PPE de luna aceasta de la Helsinki. Iar imaginea lui a fost patata si mai mult de asa-zisul scandal Gruevski – un caz de azil politic acordat de Ungaria fostului premier macedonean condamnat in instanta.
Gluma cea mai apreciata acum la Budapesta, mi-a spus un activist ungar pro-democratie, este aceea ca „Orban nu mai pare sa aiba o problema cu imigrantii infractori”. In ciuda intregii discutii despre cum a cazut Europa Centrala prada in ultimii ani unui populism adormitor de minti, merita acordata mai multa atentie unor nuante si semne de schimbare. In intreaga regiune, activistii societatii civile contraataca puternic cinicii aflati la putere. Ar trebui sa fim prudenti si sa nu cadem in capcana povestii simpliste cum ca estul Europei este o pepiniera omogena de autoritarism si nu prea se iau masuri pentru tinerea lui sub control. Acolo chiar exista o rezistenta.
De fapt, din anumite puncte de vedere, vestul Europei ofera mai multe motive de ingrijorare decat estul ei. Opozitia cu care se confrunta Matteo Salvini in Italia pare complet lesinata. In Franta, partidul lui Marine Le Pen se plaseaza mai sus in sondaje decat La Republique En Marche al lui Macron. Saptamana trecuta, cand protestatari francezi au blocat drumurile, parea ca miscarea sociala ar putea alimenta si mai multe tendinte populiste, in loc sa li se opuna. Regatul Unit, pe de alta parte, e incuiat intr-o lume separata impreuna cu Brexit-ul. Iar Germania trece prin propria ei faza de introspectie, ca rezultat al luptei pentru succesiunea lui Merkel.
Daca mareea politica din Europa Centrala se va schimba in urmatorii ani, pe continent s-ar putea prefigura un cu totul alt tablou. Copiii celor care au luptat cu succes pentru democratie in 1989 vor fi demonstrat ca „adevarul” si „decenta” (sloganuri-cheie pe care le folosesc) pot fi din nou victorioase. Frecvent mentionata falie est-vest va trebui atunci reevaluata de la zero.
N-ar fi rau ca liberalii si progresistii vest-europeni sa invete un lucru sau doua de la mobilizarea din est. Central-europenii stiu ca sunt implicati intr-o lupta pentru valori – dar si ce cost ar avea infrangerea. In consecinta, ei isi adapteaza metodele. De exemplu, ei initiaza un dialog cu segmentele social conservatoare ale populatiei – in loc sa le condamne. Protestatarii slovaci tin neaparat sa obtina si sprijinul retelelor traditionaliste catolice – pentru ca a lupta pentru statul de drept democratic inseamna sa tii cont si de oamenii cu care poate ca nu esti de acord. De asemenea, ei au aranjat ingenios transparenta publica a contului bancar in care primesc donatii de la populatie, ca modalitate de a infirma teoriile conspirative cum ca ar fi „finantati de Soros”.
Eu nu afirm ca s-a terminat cu populismul in Europa Centrala. Afirm ca spiritul dizidentei este viu si sanatos, iar „occidentalii” ar trebui sa acorde mai multa atentie acestui fapt. E posibil ca salvarea Europei sa vina de la est”, sctie The Guardian, citat de Rador.
