Executivul susține că discuțiile purtate cu oficialii europeni au urmărit verificarea rapidă a conformității noii Legi a integrității cu dreptul UE, astfel încât eventualele probleme să poată fi remediate înaintea evaluării Jalonului 431 din PNRR. Miza financiară este de 770 de milioane de euro.
„Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului”, se arată într-o precizare transmisă joi.
Premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, au solicitat urgentarea verificării Legii ANI în cadrul unei întâlniri tehnice, organizată în format hibrid, cu Michael McGrath, comisarul european pentru justiție, și cu directori de specialitate din Comisia Europeană.
Guvernul explică faptul că verificarea oficială a îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” – ar urma să fie făcută după depunerea celei de-a șasea cereri de plată, programată pentru luna octombrie.
Executivul dorește însă ca analiza să fie finalizată mai devreme, pentru ca eventualele neconcordanțe să poată fi corectate înainte ca Bruxelles-ul să decidă dacă jalonul a fost îndeplinit.
„O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii”, precizează Guvernul.
Executivul avertizează că tocmai menținerea în vigoare a unor prevederi care ar putea încălca dreptul european, fără verificare și fără remediere, ar putea pune în pericol plata banilor.
Precizarea Guvernului vine după o serie de atacuri extrem de dure lansate de conducerea PSD împotriva USR, a lui Ilie Bolojan și a Oanei Țoiu.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că grupul Renew Europe, din care face parte USR, ar fi încercat să promoveze în Comisia LIBE a Parlamentului European o rezoluție privind situația statului de drept din România.
„Pentru a face scut în jurul unui condamnat, USR își trădează țara”, a afirmat Grindeanu, care i-a descris pe reprezentanții USR drept „o haită de bezmetici trădători care sacrifică interesele României și banii europeni pentru a-și conserva scaunele”.
Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul prin care a contestat raportul ANI privind un conflict de interese administrativ. Hotărârea nu reprezintă însă o condamnare penală.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a acuzat, la rândul său, USR că ar fi dispus să pună România „la plată” pentru salvarea mandatului președintelui partidului.
„România nu este scutul USR. Și România nu trebuie să plătească pentru funcția niciunui om din USR”, a transmis Manda, calificând demersurile de la Bruxelles drept „o trădare a românilor”.
Europarlamentarul PSD Gabriela Firea a mers și mai departe, susținând că o eventuală solicitare de suspendare a fondurilor europene ar putea fi „ușor încadrată la trădare de țară”.
„Premierul demis și ministrul de Externe trebuie să vină, urgent, cu explicații publice. Dacă și-au folosit funcțiile pentru a-i cere unui comisar european să ne oprească fondurile europene, au acționat împotriva intereselor României și au pus în pericol economia țării”, a afirmat Firea.
Guvernul răspunde acum că Bolojan și Țoiu nu au cerut oprirea fondurilor, ci verificarea urgentă a legii pentru ca cele 770 de milioane de euro să poată fi încasate integral.
Disputa a pornit după ce Manfred Weber, liderul grupului PPE, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, i-au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cei doi au avertizat că plata celor 770 de milioane de euro trebuie să rămână condiționată de respectarea statului de drept, a legislației europene și a standardelor privind drepturile omului. Scrisoarea nu cerea suspendarea tuturor fondurilor europene alocate României, ci solicita Comisiei să verifice dacă legea adoptată pentru îndeplinirea jalonului respectă normele UE.
Separat, Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări despre efectele noii legi, potrivit unui document consultat de G4Media. Întrebările Bruxelles-ului privesc neretroactivitatea, proporționalitatea sancțiunilor, posibilitatea pierderii automate a mandatului și riscul ca o persoană să fie sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Controversatul „amendament Fritz” a fost introdus cu voturile PSD și AUR și stabilește încetarea mandatelor pentru aleși vizați de anumite decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese pronunțate anterior intrării în vigoare a noii legi.
Prevederea îl afectează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Legea a fost declarată constituțională de CCR și promulgată de președintele Nicușor Dan, care a explicat că nu a retrimis-o Parlamentului deoarece exista riscul depășirii termenului-limită pentru îndeplinirea jalonului PNRR.
Comisia Europeană urmează să evalueze Legea integrității după depunerea cererii de plată din luna octombrie. Până în prezent, Bruxelles-ul nu a luat nicio decizie privind blocarea celor 770 de milioane de euro.