Guvernul condus de Giorgia Meloni, reunit joi intr-un consiliu de ministri, a ales aceste date, in timp ce partidul de extrema dreapta Fratelli d’Italia, pe care ea il conduce, se opune acestei relaxari a regulilor.
Propunerea de referendum a strans peste 500.000 de semnaturi in septembrie, asa cum prevede legea, guvernul fiind obligat sa stabileasca o data.
In prezent, strainii trebuie sa locuiasca in Italia cel putin 10 ani inainte de a putea solicita cetatenia prin naturalizare, iar copiii nascuti in Italia din parinti straini nu pot solicita cetatenia inainte de a implini 18 ani.
Partidele de opozitie si organizatii pro-migranti precum Oxfam Italia vor sa reduca perioada de asteptare de la 10 la cinci ani, ceea ce ar pune Italia la acelasi nivel cu Regatul Unit, Franta sau Germania. Acestea cer, de asemenea, ca nationalitatea sa fie transmisa automat copiilor minori.
Daca votul „da” va castiga, aproximativ 2,5 milioane de straini ar putea deveni italieni, potrivit sustinatorilor initiativei.
Meloni, ajunsa la putere in 2022 pe o agenda anti-migranti, a afirmat in septembrie ca 10 ani este „o durata adecvata pentru nationalitate” si ca nu vede „nevoia de a schimba” legea.
Matteo Salvini, vicepremier si lider al formatiunii anti-migranti Liga, impartaseste aceasta pozitie, dar Antonio Tajani, celalalt vicepremier si lider al Forza Italia (FI, conservator), a semanat discordie vara trecuta in majoritatea guvernamentala, avansand o alta propunere.
Ideea lui a fost sa se acorde, in paralel cu ceea ce exista deja, nationalitatea italiana tinerilor care au urmat un curs continuu de 10 ani in sistemul scolar national, deci fara a astepta sa fie majori. Aceasta idee nu a fost insa niciodata tradusa intr-un proiect de lege.