Conform activiștilor și avocaților specializați în apărarea drepturilor recruților, măsurile adoptate de Moscova în ultimii ani au redus considerabil posibilitățile legale de evitare a serviciului militar obligatoriu.
Introducerea citațiilor electronice, utilizarea sistemelor de recunoaștere facială și centralizarea bazelor de date au făcut mai dificilă eludarea recrutării, scrie Kyiv Post.
Mai mulți tineri ruși au relatat, sub protecția anonimatului, că odată ajunși în unitățile militare sunt încurajați insistent să semneze contracte de serviciu militar profesionist, care pot conduce la desfășurarea lor în Ucraina.
Potrivit organizațiilor care oferă asistență juridică recruților, înainte de 2022 existau numeroase modalități legale prin care tinerii puteau evita încorporarea, inclusiv prin obținerea unor scutiri medicale, continuarea studiilor sau alegerea serviciului civil alternativ.
După declanșarea războiului împotriva Ucrainei, autoritățile ruse au modificat însă legislația. Perioada de recrutare a fost extinsă pe tot parcursul anului, limita superioară de vârstă pentru încorporare a fost majorată de la 27 la 30 de ani, iar sistemul de convocare a fost digitalizat.
În marile orașe, inclusiv la Moscova, camerele de supraveghere dotate cu tehnologie de recunoaștere facială sunt utilizate pentru identificarea persoanelor căutate de autoritățile militare, susțin activiștii.
Un tânăr angajat al unei bănci a declarat că a evitat timp de mai multe săptămâni transportul subteran din capitala rusă de teama identificării. El a fost însă reținut de poliție într-o stație de metrou și trimis în termen de câteva zile într-o unitate militară din apropierea Moscovei pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu.
Organizațiile care monitorizează procesul de recrutare afirmă că, odată încorporați, tinerii au acces limitat la familie, avocați sau reprezentanți ai societății civile, ceea ce îi face mai vulnerabili la presiuni.
Potrivit activiștilor, una dintre cele mai frecvente metode utilizate de comandanți este prezentarea contractelor militare drept oportunități profesionale avantajoase, cu salarii mai mari și condiții de muncă mai bune decât serviciul militar obligatoriu.
Recruților li s-ar promite funcții administrative sau logistice și li s-ar sugera că angajamentul are o durată limitată. În realitate, susțin organizațiile pentru drepturile omului, contractele militare sunt formulate astfel încât militarii să poată fi menținuți în serviciu pe perioade extinse și să fie trimiși în zona de conflict.
Sunt citate și cazuri documentate de activiști în care recruții ar fi fost supuși unor forme de presiune psihologică sau disciplinară pentru a accepta semnarea contractelor. Printre acuzațiile formulate se numără privarea de somn, aplicarea unor sancțiuni abuzive sau falsificarea unor documente de înrolare.
Unele persoane încorporate au declarat că au întâlnit soldați care regretau semnarea contractelor și încercau să găsească modalități de a părăsi armata. Potrivit organizațiilor de monitorizare, există și situații în care familiile află că rudele lor au fost trimise pe front abia după transferul acestora în zona de operațiuni.
Autoritățile ruse susțin că armata se bazează în principal pe militari profesioniști și voluntari pentru operațiunile din Ucraina. Cu toate acestea, grupurile pentru drepturile omului afirmă că presiunile exercitate asupra recruților au crescut pe fondul necesității de a menține efectivele implicate în conflict.